Institutul de Statistică: Populaţia României ar urma să scadă cu 3,4 milioane persoane, până în 2080, în cel mai probabil scenariu / Cu cât ar urma să scadă în varianta optimistă

Populaţia României ar urma să scadă cu 3,403 milioane persoane, până în 2080, ceea ce ar însemna o diminuare cu 17,9% faţă de anul 2025. Acesta este cel mai probabil scenariu, consemnat de de Intitutul Naţional de Statistică (INS), în lucrarea intitulată ”Proiectarea populaţiei active a României la orizontul anului 2080”.

Proiecţia populaţiei rezidente a fost elaborată în trei variante şi toate scenariile arată o scădere a populaţiei, însă dimensiunea declinului diferă semnificativ. Astfel, varianta constantă („varianta reper”) arată că populaţia României ar scădea de la 19,036 milioane în 2025 la 14,367 milioane persoane în 2080.

Varianta optimistă arată că, într-un scenariu favorabil, diminuarea populaţiei s-ar reduce doar cu 1,923 milioane persoane, adică circa 10,1% din populaţia actuală. La nivel naţional, numărul persoanelor active scade de la aproximativ 8.304.000 persoane în 2024 la între 6.027.000 şi 6.535.000 persoane în 2080, ceea ce corespunde unei reduceri între 21,3% şi 27,4%, în funcţie de variantă, arată lucrarea INS, transmite News.ro.

Noua publicaţie a Institutului Naţional de Statistică este un volum coordonat de Silviu Vîrva, vicepreşedintele INS, autori fiind Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu şi Maria Streche. Lucrarea privind proiecţiile demografice în orizontul anului 2080 prezintă proiecţii demografice esenţiale pentru fundamentarea politicilor publice şi a strategiilor economice şi sociale. Aceste analize permit anticiparea schimbărilor din structura populaţiei şi adaptarea resurselor la nevoile viitoare ale societăţii.

”Trăim o perioadă în care schimbările demografice, precum transformările structurii populaţiei, evoluţiile fertilităţii, mortalităţii şi migraţiei sunt dificil de anticipat. Cu toate acestea, o nouă publicaţie realizată de specialişti ai Institutului Naţional de Statistică reuşeşte să ofere o imagine riguroasă asupra evoluţiei populaţiei României până în anul 2080, cu accent pe populaţia activă şi implicaţiile acesteia pentru viitorul socio-economic al ţării”, spune vicepreşedintele INS, Silviu Vîrva.

Cum se realizează metodologic o astfel de analiză?

Proiecţia populaţiei rezidente a fost elaborată în trei variante:

• Varianta constantă – „varianta reper”: Păstrează neschimbate nivelurile fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete înregistrate în anul 2024 pentru fiecare judeţ. Această variantă permite compararea rezultatelor şi evaluarea evoluţiilor în absenţa schimbărilor demografice majore.

• Varianta medie – evoluţia considerată cea mai probabilă: Bazată pe tendinţele recente ale principalelor componente demografice, este, de regulă, considerată cea mai plauzibilă evoluţie a populaţiei în contextul socio-economic actual.

• Varianta optimistă – scenariul favorabil: Are la bază ipoteze îmbunătăţite privind fertilitatea şi speranţa de viaţă şi evidenţiază nivelul maxim ce ar putea fi atins în condiţii demografice pozitive.

Ce date au fost utilizate în realizarea proiecţiilor?

Pentru elaborarea acestor scenarii au fost folosite cele mai recente date demografice disponibile:

•  populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe judeţe, vârste şi sexe;
•  ratele totale de fertilitate şi structura născuţilor-vii pe vârstele mamelor (2024);
•  speranţa de viaţă la naştere în anul 2024, pe sexe şi judeţe;
•  soldul migraţiei interne (2024), pe grupe de vârstă şi sexe;
•  soldul migraţiei internaţionale (2024), diferenţa dintre imigranţi şi emigranţi, pe vârste, sexe şi judeţe, date prezentate de Silviu Vîrva, coordonatorul Volumului „Proiectarea populaţiei active a romȃniei la orizontul anului 2080”.

 Cum va arăta demografic România în 2080? Care sunt rezultatele analizei

La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a României înregistrată a fost de 19,036 milioane locuitori, potrivit datelor provizorii.

Silviu Vîrva susţine faptul că toate scenariile arată o scădere a populaţiei, însă dimensiunea declinului diferă semnificativ, conform celor trei variante.

• Varianta constantă

Populaţia României ar scădea de la 19,036 milioane (2025) la 14,367 milioane (2080), o reducere de 4,669 milioane persoane, adică aproape un sfert din populaţie.

”Varianta constantă (cu fertilitate şi mortalitate constante la nivelul anului 2024), la nivel naţional estimează o scadere drastică, de la 19.036.000 persoane în anul 2025 la 14.367.000 persoane în anul 2080, ceea ce înseamnă o scădere cu aproape un sfert (-4.669.000 persoane). În profil teritorial, populaţia rezidentă se va reduce în toate regiunile ţării. Până în anul 2080 diminuarea mai accentuată a populaţiei va proveni preponderent din regiunile Sud-Muntenia (cu aproximativ 949.000 locuitori) şi Sud-Est (cu aproape 920.000 locuitori). Diminuări ale populaţiei de peste 500.000 persoane se vor mai înregistra în regiunile Sud-Vest Oltenia şi Nord-Est”, se arată în lucrarea INS.

Populaţia în vârstă de muncă se va reduce odată cu populaţia totală, ajungând de la 64,1% în anul 2025 la 61,7% în anul 2080. Cea mai mică valoare a ponderii populaţiei în vârstă de muncă în populaţia rezidentă se va înregistra în regiunea Sud-Vest Oltenia (60,1%), iar cea mai mare în regiunea Vest (62,5%).

Ponderea populaţie vârstnice ar urma să crească de la 20,3% în 2025 la 25,7% în anul 2080, cu o valoare maximă în regiunea Sud – Vest Oltenia (29,1%) şi minimă în regiunile Nord-Est şi Centru (ambele cu 23,9%).

Ponderea copiilor sub 15 ani ar ajunge la 12,6% din populaţie, cu valori între 10,6% (regiunea Bucureşti-Ilfov) şi 14,4% (regiunea Nord-Est). Raportul de dependenţă demografică ar creşte de la 56,1% în anul 2025 la 62,1%. Cea mai mare valoare a acestui indicator ar urma să fie în regiunea Sud-Vest Oltenia (66,4%), iar cea mai mică în regiunea Vest (60,1%).

• Varianta medie (cea mai plauzibilă)

În condiţiile unei creşteri uşoare a fertilităţii şi unei îmbunătăţiri a speranţei de viaţă, scăderea populaţiei ar fi de 3,403 milioane persoane, echivalentul unei diminuări de 17,9% faţă de anul 2025.

Analiza regională evidenţiază diferenţe semnificative între regiunile de dezvoltare, în ceea ce priveşte amploarea declinului. Cele mai pronunţate scăderi se vor înregistra în regiunile din sudul ţării: Sud-Vest Oltenia (–36,5%), Sud-Est (–34%) şi Sud-Muntenia (–27,5%). În contrast, regiunile Centru (–5,5%), Bucureşti–Ilfov (–6%) şi Nord-Vest (–9%) se vor confrunta cu scăderi mult mai reduse.

Cu toate că reducerea populaţiei rezidente va fi mai puţin abruptă decât în cazul variantei constante, persoanele în vârstă de muncă vor avea în anul 2080 o pondere de doar 60,4%, mai redusă cu 3,7 puncte procentuale decât în 2025 şi cu 1,3 puncte procentuale decât în varianta constantă.

Raportul de dependenţă demografică va fi în anul 2080 de 65,51%. În profil regional, acest indicator va lua valori între 70,4% în regiunea Sud-Vest Oltenia şi 63,6% în regiunea Vest.

• Varianta optimistă

Într-un scenariu favorabil, populaţia s-ar reduce doar cu 1,923 milioane persoane, adică circa 10,1% din populaţia actuală.

Chiar şi în această variantă de proiectare, în regiunile sudice, populaţia ar urma să se reducă semnificativ (-30,2% – regiunea Sud-Vest Oltenia, -27,2% regiunea Sud-Est şi -20,8% regiunea Sud Muntenia).

Pentru regiuni mai dezvoltate însă, populaţia ar urma să crească (Bucureşti-Ilfov + 1,4% şi Centru +5,8%).  Raportul de dependenţă demografică indică însă o structură dezechilibrată pe grupe de vârstă, acest indicator fiind estimat la 77,5% – la nivel naţional cu valoarea minimă în regiunea Nord-Vest (75,5%) şi cu valoarea maximă în regiunea Sud-Vest Oltenia (83,3%).

Indiferent de scenariul analizat, populaţia României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea declinului variază între o zecime şi un sfert din populaţia actuală, conform vicepreşedintelui INS.

”Acest volum este unic prin faptul că oferă o perspectivă scenografică asupra demografiei ţării pe termen lung, construită pe baza unei metodologii riguroase şi a unei analize aprofundate a datelor colectate şi prelucrate de INS. Prin această viziune orientată spre viitor, putem anticipa şi gestiona mai eficient schimbările sociale care influenţează demografia, precum îmbătrânirea populaţiei, emigraţia şi evoluţia sporului natural”, a declarat vicepreşedintele INS, Silviu Vîrva.

 Proiectarea populaţiei active şi ocupate

În perioada de proiectare, populaţia activă a României va înregistra o tendinţă descendentă în toate cele trei scenarii de proiecţie. La nivel naţional, numărul persoanelor active scade de la aproximativ 8.304.000 persoane în 2024 la între 6.027.000 şi 6.535.000 persoane în 2080, ceea ce corespunde unei reduceri între 21,3% şi 27,4%, în funcţie de variantă, arată lucrarea INS.

Ritmul declinului este mai lent în scenariul optimist, care presupune o evoluţie favorabilă a natalităţii şi a mortalităţii, menţinând un nivel uşor superior al forţei de muncă faţă de celelalte scenarii. Analiza regională evidenţiază diferenţe importante: regiunile Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est înregistrează cele mai accentuate scăderi, de peste 40%, în timp ce Bucureşti-Ilfov, Nord-Est şi Centru prezintă o dinamică mai echilibrată, cu diminuări moderate.

Până la orizontul anului 2080, se conturează o accentuare a disparităţilor regionale, pe fondul menţinerii concentrării populaţiei active în regiunile mai dezvoltate economic şi al declinului persistent în cele sudice şi vestice ale ţării.

Similar evoluţiei populaţiei active, populaţia ocupată urmează să scadă la nivel naţional de la 7.853.000 persoane în 2024 la valori cuprinse între 5.722.000 (varianta constantă) şi 6.196.000 (varianta optimistă) în anul 2080.

Diminuarea este semnificativă, între –21,1% şi –27,1%, în funcţie de scenariul de proiecţie. Declinul cel mai accentuat se va înregistra în regiunile Sud-Vest Oltenia (–40,6% până la –45,1%) şi Sud-Est (–35,1% până la –40,6%), care pierd o parte importantă din forţa de muncă ocupată.

În regiunile Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov, reducerea este moderată (între –18,9% şi –35,9%), iar regiunile Nord-Vest, Centru şi Nord-Est vor înregistra scăderi mai temperate, între –6,1% şi –19,7%, în funcţie de scenariu.

Raportul de dependenţă economică exprimat prin numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1.000 persoane ocupate, ar urma să crească de la 1.413‰ – valoare înregistrată în anul 2024 la valori cuprinse între 1.511‰ în varianta constantă şi 1.762‰ în varianta optimistă.

Scenariul optimist atenuează declinul în toate regiunile, sugerând că o evoluţie mai favorabilă a pieţei muncii, a natalităţii şi a mortalităţii ar putea menţine un nivel mai ridicat al ocupării. Totuşi, chiar şi în această variantă, tendinţa generală rămâne una de reducere progresivă a populaţiei ocupate, ceea ce indică necesitatea unor politici active de stimulare a participării pe piaţa muncii şi de atragere a forţei de muncă în regiunile cu declin pronunţat.

Populaţia rezidentă a României înregistrată la data de 1 ianuarie 2025 a fost de 19.036.000 locuitori (date provizorii). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei internaţionale, au făcut ca populaţia rezidentă să se afle pe un trend descendent până la 1 ianuarie 2023.

Ulterior, pentru doi ani, a avut loc o uşoară revigorare a acesteia, pentru ca la 1 ianuarie 2025 să înregistreze o nouă scădere, în acest an soldul migraţiei neputând compensa sporul natural negativ, ca în cei doi ani precedenţi.

Distribuţia populaţiei rezidente pe grupe de vârstă arată că, între anii 2015 şi 2025, ponderea populaţiei tinere de 0-14 ani a crescut de la 15,5% (2015) la 15,6% (2025), în paralel cu creşterea ponderii persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste, de la 17% (2015) la 20,3% (2025). Ponderea populaţiei adulte (15-64 ani) a scăzut de la 67,5% (2015) la 64,1% (2025) din populaţia rezidentă.

Numărul născuţilor-vii cu reşedinţa obişnuită în România, înregistrat în anul 2024, a fost de 142.600 copii, iar rata natalităţii a fost de 7,5 născuţi-vii la 1.000 de locuitori.

Speranţa de viaţă la naştere înregistrată în anul 2024 a fost de 77,08 ani (73,48 ani pentru bărbaţi şi 80,70 ani pentru femei).

Migraţia internaţională a contribuit substanţial la diminuarea numărului populaţiei, în special începând cu anul 2007, după aderarea României la Uniunea Europeană.

După intrarea ţării noastre în UE, în anul 2007, s-a înregistrat un maxim al fluxului de emigranţi, respectiv 544.100 persoane, de aproape trei ori mai mult decât în anul precedent, fapt justificat de libera circulaţie a persoanelor şi de dreptul liber la muncă în spaţiul comunitar european.

În anii care au urmat, numărul persoanelor care au emigrat din România a scăzut, minimul înregistrându-se în anul 2013 (162.000 persoane). Un alt vârf de emigrare s-a înregistrat la zece ani de la aderare, în anul 2017 (242.200 persoane), dar nu la nivelul celui din 2007.

Anul 2023 a înregistrat un flux de emigrare de 239.200 persoane, reprezentând o creştere cu mai bine de o treime faţă de acum 10 ani, pentru ca în anul 2024, acesta să scadă uşor ajungând la 229.200 persoane (date provizorii).