Municipiul București și județele Timiș și Cluj, în această ordine, sunt singurele trei din România care iau notă de trecere din punct de vedere al îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) pentru 2030. La nivel de localități, lor li se adaugă comuna Dumbrăvița, de lângă Timișoara, orașul Otopeni, de lângă București și comuna Giroc, tot de lângă Timișoara, care ating acest scor.
Dintre orașele mari, Cluj-Napoca este cel mai bine clasat, urmat fiind de Sibiu și Timișoara, dar fără să acumuleze cinci punte din zece posibile. Acestea sunt câteva din concluziile unui studiu științific realizat de mai mulți cercetători clujeni și publicat recent în jurnalul științific „Sustainable Development”.
Noutatea studiului constă în ierarhizarea la nivel de județe și localități (comune și orașe) a stadiului îndeplinirii ODD. Până acum, această ierarhie nu fusese calculată, existând doar indicatori naționali, arată autorii studiului, intitulat „Evaluare pe bază de indicatori a progresului local și regional spre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă: O abordare integrată din România”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ce sunt Obiectivele de Dezvoltare Durabilă
În 2015, la Adunarea Generală a ONU de la New York, a fost adoptat documentul strategic Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Scopul acestuia este eradicarea sărăciei extreme, combaterea inegalităților și a injustiției și protejarea mediului, până în 2030.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă propune, prin cele 17 obiective ale sale, „un program de acțiune globală, prin promovarea unui echilibru între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economică, socială și de mediu”.
Cele 17 ODD sunt:
- Fără sărăcie: Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context.
- Foamete „zero”: Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției ș promovarea unei agriculturi durabile
- Sănătate și bunăstare: Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.
- Educație de calitate: Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți.
- Egalitate de gen: Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor.
- Apă curată și sanitație: Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei și sanitație pentru toți.
- Energie curată și la prețuri accesibile: Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern.
- Muncă decentă și creștere economică: Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a unei munci decente pentru toți.
- Industrie, inovație și infrastructură: Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației.
- Inegalități reduse: Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta.
- Orașe și comunități durabile: Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile.
- Consum și producție responsabile: Asigurarea unor tipare de consum și producție durabile.
- Acțiune climatică: Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor.
- Viața acvatică: Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.
- Viața terestră: Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate.
- Pace, justiție și instituții eficiente: Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile.
- Parteneriate pentru realizarea obiectivelor: Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.
Unde se află România
Pentru măsurarea progresului în raport cu cele 17 obiective, la nivel global au fost elaborate 169 de ținte, pe baza cărora se calculează scorurile naționale, în vederea evaluării și monitorizării progresului.
Potrivit acestor evaluări, Româna se situează pe locul 38, pe plan global. La nivel de UE+, însă, este pe penultima poziție, 30, mai jos aflându-se doar Bulgaria. Astfel, indicele la nivel global al României este de 74,78, în vreme ce, pe plan european, indicele este de 58,31. Campioana dezvoltării durabile pe plan global este Suedia, cu un indice de 84,72, iar pe plan european, Finlanda, cu 81,1 puncte. Maximumul este 100.
Scorurile diferite obținute de România și de restul statelor europene în clasamentul continental comparativ cu clasamentul global se explică prin pragurile de calcul diferite la unii parametri, a explicat pentru Economedia.ro profesorul universitar Benedek József, de la Facultatea de Geografie a Universității „Babeș-Bolyai”, cel care este și primul autor al studiului privitor la România.
„De exemplu, pe plan mondial, pragul sărăciei este de 1,5 dolari pe zi, ceea ce, vă dați seama, în cazul României, ca să nu mai vorbim de restul statelor europene este foarte jos. Pe plan european, se folosește alt benchmark. La fel se întâmplă în cazul multor alți indicatori, și de aici rezultă diferența între scorul global și cel european”, ne-a declarat universitarul.
Situația la nivel micro
La nivel subnațional, multe state nu au stabilit indicatori de calcul al progresului. Prin urmare, autorii studiului privind România au propus un set de 90 de indicatori pentru a evalua stadiul de îndeplinire a ODD la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale din România.
Acest set de 90 de indicatori cuprinde date dintre cele mai variate, acoperind toate cele 17 ODD, de la cheltuieli militare, până la indicele dezvoltării umane, sau de la absorbția de fonduri europene la suprafața ariilor protejate. Indicele ODD rezultat, la nivel de unitate administrativă locală și la nivel județean are valori de la 0 la 10, cu 10 fiind valoarea maximă – cel mai înalt nivel de dezvoltare durabilă, iar 0 fiind valoarea minimă – cel mai jos nivel de dezvoltare durabilă.
„În urma calculării indicelui compozit ODD general, bazat pe cei 90 de indicatori, cel mai înalt scor de dezvoltare durabilă a fost de 5,32 la nivel local și 5,96 la nivel de județ”, arată autorii studiului.
Valorile sunt echivalente cu cele utilizate pe plan global sau european, prin mutarea virgulei la dreapta: de exemplu 5,326 din ierarhia românească e egal cu 53,26, la nivel global/european.
Economedia.ro a obținut ierarhia celor mai dezvoltate și subdezvoltate localități, de la principalul autor al studiului, profesorul universitar Benedek József. O redăm mai jos:
După cum se poate observa, în top 10 sunt patru localități limitrofe ale unor mari centre urbane (Dumbrăvița și Giroc – Timișoara, Otopeni – București și Florești – Cluj-Napoca). Clasarea pe poziții de top a localităților din zone metropolitane se explică prin prezența aici a beneficiilor aduse de dezvoltarea centrelor urbane din apropiere, dar absența efectelor nedurabile ale acestei dezvoltări, cum ar fi poluarea, aglomerația etc.
În privința ierarhiei la nivel județean, aceasta este condusă de municipiul București (5,959), urmat de județele Timiș (5,140), Cluj (5,109), Constanța (4,953) și Brașov (4,885). La polul opus se situează județele Călărași (3,068), Buzău (3,006), Ialomița (2,992), Vaslui (2,630), Teleorman (2,485). Situația pe toate județele o regăsiți în graficul de mai jos.
„În general, scoruri mai mari pot fi observate în orașele mari, zonele metropolitane, dar și în partea de sud-est a României, în capitală și în părțile centrale și de nord-vest. Acestea reprezintă cele mai dezvoltate regiuni ale țării, atât din punct de vedere economic cât și social. La nivel județean, municipiul București, respectiv, Timiș, Cluj, Constanța, Brașov, Sibiu, Ilfov au atins cel mai înalt nivel de dezvoltare durabila, în timp ce județele Vaslui și Teleorman sunt situate în partea opusa”, notează studiul.
Profesorul Benedek este de părere, însă, că situația nu este așa de rea cum ar putea părea la prima vedere. „Să ne uităm că România este pe un loc fruntaș, pe plan global, locul 38. În raportul anual global, întocmit de ONU, cel mai bine stăm la ODD 1 – sărăcie, ODD 7 – energie curată și ODD 13 – acțiune climatică. Desigur, dacă ne comparăm cu țările din Uniunea Europeană, lucrurile nu mai stau așa bine, și doar Bulgaria se află sub noi. Se poate spune, astfel că România este printre cele mai puțin dezvoltate durabil state, din grupul celor mai dezvoltate durabil”, a mai spus profesorul.
Avem o strategie
Strategiei Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 a fost lansată în decembrie 2018. Documentul stabilește ținte de atins în 2030 pentru fiecare dintre cele 17 ODD. Scopul strategiei este ca România să fie în 2030 „o țară membră a unei Uniunii Europene puternice, în care decalajele dintre țări vor fi reduse, iar cetățenii României vor putea trăi într-o țară în care statul servește nevoile fiecărui cetățean într-un mod echitabil, eficient și cu preocupări crescute și constante pentru un mediu curat”.
Foto sus: Harta dezvoltării durabile a României, la nivel de județe