Înapoi în cazarmă! A venit momentul reformării din temelii a serviciilor secrete / Cazul revoltător al șefului SIE, pasionat de mașinuțe și jeturi private în plină criză de securitate

Cazul șefului SIE, Gabriel Vlase, este alarmant. În plină criză de securitate, cu suspiciuni de interferență rusească în alegerile din România, șeful spionajului românesc își vede liniștit de pasiunea sa pentru cursele de mașini. Potrivit mai multor surse G4Media.ro, duminică a zburat în Abu Dhabi, la ultimul Grand Prix din acest sezon, ca și cum nimic nu s-a întâmplat acasă, în țara lui. Pe 12 septembrie a dat o fugă la Baku, cu jet privat plătit din bani pubici, tot la Formula 1. Iar cu două săptămâni înainte, pe 1 septembrie, a zburat la Monza, pentru Marele Premiu al Italiei.

În paranteză fie spus, zborul cu jet privat pe banii fraierilor a devenit noul indicator de statut social în România. De la vârful statului a pornit acest semnal de aroganță totală în exercitarea puterii. Klaus Iohannis zboară frecvent cu jetul privat fără să dea socoteală pentru banii publici cheltuiți. Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și alți lideri PSD au zburat și ei cu avion închiriat de Nordis în 2022, ridicându-se astfel la înălțimea noilor standarde din politica românească. Deloc întâmplător, una din destinații a fost Monaco, tot la Formula 1.

Cursele de mașini par să fi devenit noua pasiune exclusivistă printre bugetarii de lux ai României. Fotbalul e pentru mase, Formula 1 pentru „elite”. Adevărații jupâni respiră aerul rarefiat al puterii când zboară cu avionul lor, când dau jet peste țară pe banii ei și aterizează la cursele bolizilor de sute de cai putere pe socoteala fraierilor. Așa arată adevărata putere! Acesta este clubul privat al inițiaților. Aici trebuie să ajungi că să fii cât de cât luat în serios. La fel ca alți lideri pesediști care au ars spectaculos etape, și Gabriel Vlase, propulsat în politica mare de Viorel Hrebenciuc, a făcut un salt spectaculos de la volanul tractorului din Bacău la jetul privat al james-bonzilor autohtoni.

Închidem paranteza. Înapoi la cazul Vlase. Prins cu jetul privat la mașinuțe, instituția șefului SIE a reacționat cât se poate de prost. Și-a deconspirat doi ofițeri în mod deliberat încălcând flagrant legea pentru a amenința apoi G4Media.ro că dacă publică ceva orice despre activitatea SIE încalcă legea și pune în pericol viața unor ofițeri care servesc patria în afara ei. Ceva mai ridicol, atâta prostie și rea credință la un loc n-am văzut în toată cariera de aproape 30 de ani de jurnalist. Acestea sunt serviciile care ne apără de atacurile rusești? Atât poate SIE ca să-i acopere șefului pasiunea pentru avioane private și curse de formula unu? Și cum se numea operațiunea specială la care participa șeful SIE și adjunctul său? ”Operațiunea Verstappen” sau ”Nume de cod Hamilton”? Poate Schumacher?

De ce Gabriel Vlase mai ocupă funcția de șef al spionajului extern? Cum a ajuns acolo? Cine din PSD se face vinovat de vulnerabilizarea statului român? Acum înțelegem mai bine cum instituția s-a scufundat în corupție și incopetență, furnizând unul dintre cele mai slabe rapoarte despre influența străină în alegerile prezidențiale din România. De câte ori reiau detaliile din CV-ul lui Călin Georgescu, revăd parcă o fantomă a fostei securități comuniste resuscitată și scăpată de sub control de marii sforari din umbră ai politicii românești de azi. George Simion, Călin Georgescu, Diana Șoșoacă și garnitura de lideri slabi de la vârful marilor partide pare o luptă nesfârșită între servicii și facțiuni din servicii. Ele au avut mereu nevoie de interfețe, de lideri slabi, controlabili și vulnerabili pentru a se asigura că rămân în control.

Am scris prima dată despre Țara democrației cu epoleți în 2014. De atunci, fenomenul s-a agravat iar puterea serviciilor a crescut exponențial. Nu pot proba ce spun acum, însă intuiția și derularea evenimentelor îmi spun că o bună parte din fundătura democratică în care am ajuns zece ani mai târziu, la sfârșitul anului 2024, este cauzată în bună măsură serviciilor autohtone. Prezența lor ubicuă în politică, afaceri (în special), guvernare și aproape în orice sector important din economie (pharma, energie, IT cel puțin) a amplificat sentimentul public de cerc închis, de politicieni-marionetă și de alegeri trucate. În societatea românească există azi un sentiment de revoltă autentic inclusiv din cauza intervenției unei puteri nelegitime în jocul democratic și în mai toate sferele societății.

Avem nevoie de servicii puternice și profesioniste în contextul războiului din Ucraina. Nimeni nu le contestă utilitatea, rolul important în societate și un anumit control vigilent al infrastructurii critice. Dar cu siguranță nu avem nevoie de servicii care eliberează în societate demonii extremismului, ai neolegionarismului și ai anti-occidentalismului virulent. Odată scoși din Cutia Pandorei, riscul să aibă viața lor este major.

Sigur că inamicii externi ai României profită de monștrii creați cu mâna noastră și mai aruncă o găleată de benzină pe vâlvătaia aprinsă de lupta crâncenă pentru putere din interiorul sistemului. Evident că rușii au speculat și vor specula din plin în orice țară vulnerabilități atât de mari precum corupția, extremismul, instituții cheie slabe din cauza clientelismului și nefuncționale. Acest lucru trebuie să înceteze. România a ajuns pe buza prăpastiei. Atenție, nimeni nu contestă încercările de influență rusească. Dar incendiul a fost aprins cu mâna noastră.

Instituțiile de forță, serviciile secrete au acumulat mai multă putere decât este firesc într-o democrație. Iar acolo unde se concentrează multă putere, înflorește corupția mai ales că serviciile scapă de orice control civil real. Comisiile parlamentare sunt o glumă proastă. Dovada acestei puteri afișată ostentativ este parada de jeturi private făcută de șeful Serviciului de Informații Externe. Adăugați la asta detaliul furnizat public zilele trecute de Dan Vâlceanu despre modul în care s-ar fi negociat formarea guvernului PSD-PNL: la vila K2 a SRI, moderator fostul șef al serviciului, Eduard Hellvig, întâlnire aranjată de Klaus Iohannis.

Dan Vâlceanu, fost ministru al Finanțelor în guvernul Cîțu, a declarat într-un documentar Recorder că discuțiile au avut loc între Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Florin Cîțu, Dan Vâlceanu și Hellvig. Nimeni n-a contestat până azi modul în care a avut loc negocierea: cu binecuvântarea Serviciului Român de Informații. Prețul: distorsionarea gravă a mecanismelor democratice, închiderea cercului.

Și așa ajungem la motivele bătăliei fără menajamente pentru putere: banii. Mizele financiare au crescut enorm în ultimii ani. Vă amintiți de momentul în care fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi, a încercat să ancheteze fondurile operative ale serviciilor. Acolo s-a rupt filmul. De acolo a început căderea în dizgrație a fostei șefe DNA și tot ce a urmat după. Nimeni din SRI, SIE sau din alte servicii nu vrea să le sufle cineva în ciorbă. Orice anchetă DNA care vizează modul în care se fac achiziții la SRI, de exemplu, se închide rapid. Vezi cazul pe larg aici. 

Lăcomia serviciilor a fost, foarte probabil, amplificată de cele 80 de miliarde de euro din PNRR plus fonduri europene, pe care România ar trebuie să le cheltuiască în următorii ani. Ghici cine visează să împartă banii?

A venit momentul reformării din temelii a serviciilor secrete. Este nevoie de legi noi, care să delimiteze mai clar rolul și limitele influenței lor în societate și să le readucă la misiunea lor: protejarea Constituției și a cetățenilor. Altfel, cercul se va strânge și mai mult. Frustrările din societate vor exploda la un moment dat și nu vor mai putea fi anulate printr-un simplu decret al Curții Constituționale.

Citește și

În plină criză de securitate, șeful SIE a zburat la Abu Dhabi, unde a avut loc duminică Marele Premiu de Formula 1, ultimul mare Grand Prix din acest sezon