Human Rights Watch acuză Beijingul de un ”efort sistematic” de a reduce practica islamului în China, prin închiderea și distrugerea moscheilor

Autoritățile comuniste din Beijing închid, distrug și reconvertesc moschei, într-un „efort sistematic” de a reduce practica islamului în China, afirmă organizația Human Rights Watch (HRW), într-un raport citat de BBC.

Există aproximativ 20 de milioane de musulmani în China, o țară care este oficial atee, dar care afirmă că permite libertatea religioasă.

Cu toate acestea, observatorii spun că, în ultimii ani, a avut loc o intensificare a represiunii asupra formelor de religie organizate, Beijingul încercând să obțină un control mai mare.

„Închiderea, distrugerea și reamenajarea moscheilor de către guvernul chinez face parte dintr-un efort sistemic de a reduce practica islamului în China”, a declarat Maya Wang, director interimar pentru China la Human Rights Watch.

Raportul vine în urma dovezilor tot mai numeroase de abuzuri sistematice ale drepturilor omului împotriva musulmanilor uiguri din regiunea Xinjiang din nord-vestul Chinei. Beijingul neagă acuzațiile de abuz.

 

Just in: The Chinese government is significantly reducing the no. of mosques in two provinces in China under its “mosque consolidation” policy, Human Rights Watch @hrw reveals in new research released today: https://t.co/IaWZ4ZY9B3 pic.twitter.com/7NM6JRae9x

— Maya Wang 王松蓮 (@wang_maya) November 22, 2023

Majoritatea musulmanilor din China trăiesc în nord-vestul țării, care include Xinjiang, Qinghai, Gansu și Ningxia.

Potrivit HRW, în satul Liaoqiao, cu majoritate musulmană, din regiunea autonomă Ningxia, trei din cele șase moschei au rămas fără cupole și minarete. La restul au fost distruse sălile principale de rugăciune principale, a precizat HRW.

Imagini din satelit obținute de HRW au arătat cum cupola unei moschei din satul Liaoqiao a fost înlocuită cu o pagodă în stil chinezesc cândva între octombrie 2018 și ianuarie 2020.

Aproximativ 1.300 de moschei din Ningxia au fost închise sau transformate începând din 2020, a declarat pentru BBC Hannah Theaker, o cercetătoare a musulmanilor chinezi. Acest număr reprezintă o treime din totalul moscheilor din regiune.

Sub conducerea liderului chinez Xi Jinping, Partidul Comunist a încercat să alinieze religia cu ideologia sa politică și cu cultura chineză.

În 2018, comitetul central al Partidului Comunist Chinez a publicat un document care se referea la controlul și consolidarea moscheilor. Acesta a îndemnat guvernele de stat să „demoleze mai multe și să construiască mai puține și să facă eforturi pentru a comprima numărul total” de astfel de structuri.

Construcția, amenajarea și finanțarea moscheilor trebuie să fie „strict monitorizate”, potrivit documentului.

O astfel de represiune severă a vizat inițial Tibetul și Xinjiang, dar s-a extins și în alte zone.

În China există două grupuri etnice musulmane majore. Huis sunt descendenții musulmanilor care au sosit în China în secolul al VIII-lea, în timpul dinastiei Tang. Al doilea grup este cel al uigurilor, care locuiesc în principal în Xinjiang. Aproximativ două treimi dintre moscheile din Xinjiang au fost deteriorate sau distruse începând cu 2017, potrivit unui raport al Institutului australian de politici strategice, un think-tank independent.

„În general, Ningxia a fost un loc pilot pentru punerea în aplicare a politicii de „sinicizare” (asimilare la cultura chinezească)” iar astfel de acțiuni par să fi început în Ningxia înaintea altor provincii, spune Dr. Theaker, care este coautor al unui raport despre musulmanii Hui împreună cu David Stroup, un profesor universitar din SUA.

„Sinicizarea” se referă la eforturile lui Xi de a transforma credințele religioase pentru a reflecta cultura și societatea chineză.

Guvernul chinez susține că consolidarea moscheilor – care se întâmplă adesea atunci când sătenii sunt relocați – ajută la reducerea poverii economice asupra musulmanilor, dar unii musulmani Hui cred că face parte din eforturile de a-i face fideli față de Partid.

Unii locuitori s-au opus în mod public acestor politici de „sinicizare”, dar rezistența lor a fost până acum inutilă. De-a lungul anilor, mulți au fost încarcerați sau reținuți după ce s-au confruntat cu autoritățile în legătură cu închiderea sau demolarea moscheilor.

După ce au eliminat elementele externe din moschei, guvernele locale elimină apoi facilitățile esențiale pentru activitățile religioase, cum ar fi sălile de abluțiune și podiumurile predicatorilor, potrivit activistului Hui Ma Ju, stabilit în SUA.

„Atunci când oamenii nu mai merg [la moschei, autoritățile] folosesc acest lucru ca scuză pentru a închide moscheile”, a declarat acesta în raportul Human Rights Watch.

O altă înregistrare video, verificată de HRW, arată cum o sală de abluțiuni din moscheea Liujiaguo din sudul Ningxiei este demolată la scurt timp după ce au fost îndepărtate cele două minarete și cupola acesteia.

În provincia Gansu, care are graniță comună cu Ningxia, oficialii au făcut anunțuri periodice cu privire la moschei care au fost închise, consolidate și modificate.

În 2018, autoritățile au interzis minorilor sub 16 ani să participe la activități religioase sau să studieze în Linxia, un oraș din provincie cunoscut anterior ca „Mica Mecca” a Chinei. Un reportaj realizat în 2019 de un post de televiziune local a declarat că autoritățile au transformat mai multe moschei în „spații de lucru” și „centre culturale” după o „muncă minuțioasă de educație ideologică și de îndrumare”.

Înainte de campaniile de „sinicizare”, musulmanii Hui au primit în multe feluri sprijin și încurajare din partea statului, a declarat Dr. Theaker.

„Campania a îngustat radical spațiul în care este posibil să fii musulman în China și a aruncat greutatea statului în spatele unei viziuni foarte particulare a patriotismului și a respectării religiei”.

„Aceasta reflectă orientarea profund islamofobă a statului, în sensul că le cere musulmanilor să dea dovadă de patriotism înainte de toate și consideră orice semn de influență „străină” drept o amenințare”, a mai spus ea.

Liderii arabi și musulmani din întreaga lume ar trebui „să pună întrebări și să își exprime îngrijorarea”, a declarat Elaine Pearson, director pentru Asia al Human Rights Watch.

Alte minorități etnice și religioase au fost, de asemenea, afectate de campania guvernului.

De exemplu, în ultimele luni, Beijingul a înlocuit în documentele diplomatice oficiale folosirea cuvântului „Tibet” cu „Xizang” – numele regiunii în mandarină – în documentele diplomatice oficiale. De asemenea, autoritățile au îndepărtat crucile de pe biserici, au arestat pastori și au retras Bibliile din magazinele online.