VIDEO Guvernul și-a angajat răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraţilor / Premierul Bolojan: Proiectul pune economia pe baze sănătoase / Legea poate fi atacată la CCR sau prin moțiune de cenzură

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Plenurile Camerei Deputaților și Senatului s-au reunit, marți, într-o ședință comună în care guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraţilor.

Principalele evenimente ale zilei, live, mai jos:

Ora 16.03: Ședința plenului reunit s-a încheiat.

Ora 16.02: Președintele Senatului, Mircea Abrudean:

O moțiune de cenzură poate fi depusă în termen de trei zile. Dacă nu se depune moțiune, legea se va considera adoptată. Termenul pentru sesizarea CCR este de două zile de la data depunerii.

Ora 15.55: Premierul Ilie Bolojan:

Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile magistraților. Avem și avizul CSM, de data aceasta. E adevărat, negativ.

Proiectul crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani la 65 de ani. Introduce o creștere a vechimii în muncă de la 25 de ani la minim 35 de ani. Nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani.

Introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. Astăzi pensia este cât ultimul salariu.

Față de primul proiect extinde perioada de tranziție de la 10 la 15 ani. În fiecare an, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus.

Acest proiect răspunde la trei aspecte importante:

Un aspect de inechitate socială pe care cetățenii îl percep. Nicăieri nu există pensionări la 48-50 de ani și pensie cât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi, care țin benzile de producție, funcționarii care-și fac datoria corect nu se simt respectați.

Proiectul pune economia pe baze sănătoase. Suntem pe penultimul loc în UE ca cetățeni activi implicați în economie. Trebuie să avem mai mulți oameni implicați în economie. Acest proiect răspunde acestei realități, cu garanția unui sistem de pensii sustenabil.

Răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene. Corectarea acestei nedreptăți este jalon în PNRR.

Odată cu demararea procedurii de asumare a răspunderii, credem că sunt respectate condițiile astfel încât România să acceseze banii din fondurile europene.

Ora 15.50: Începe ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului.

Ora 15.07: Iau cuvântul mai mulți parlamentari: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), Varujan Pambuccian (minoritățile naționale)

Ora 15.04: Încep discursurile din partea grupurilor parlamentare. Petrișor Peiu (AUR):

• Atunci când în 1918 s-a dublat teritoriul țării, a costat România o sumă egală cu două PIB-uri anuale. AR fi azi România dispusă să cheltuie 130 mld euro pentru a se reunifica cu Basarabia?
• În unificarea națiunii a contat efortul de pace socială. Nu întâmplător, prima a fost reforma agrară.
• Sărăcia e și azi o provocare pentru România.
• Dacă vrem să mai avem România, ar trebui să nu mai acceptăm niciodată ce s-a întâmplat în ultimele 6 luni. A fost redus personalul bugetar cu 41 de mii de oameni, din care circa 37 de mii din învățământ.

Ora 14.58 Ilie Bolojan, premierul României:

• România modernă a fost construită prin voință politică, angajament civic și sacrificiu.
• În 1918 am avut oameni politici care au înțeles că au în față o șansă istorică ce nu poate fi ratată.
• Nu au abandonat visul unei națiuni.
• O bună parte au sfârșit în închisori comuniste.
• Azi avem partea noastră de responsabilitate să facem o națiune prosperă.
• Casa noastră avea o fundație tot mai șubredă în ultimii ani. A trebuit să facem ordine în finanțele publice. Am fost nevoiți să luăm decizii dificile.
• Unele măsuri au fost dureroase, dar toate au fost necesare.
• Încrederea românilor în democrație a fost pusă la încercare.
• Dușmanii de azi sunt dezbinarea, neîncrederea și lipsa de responsabilitate. Țara are nevoie de responsabilitate, nu de instigare și haos.
• Dragi români, țara noastră e parte a unei lumi nesigure. Ce facem în perioada următoare ne va defini parcursul pe termen lung. Când ne vom reuni anul viitor de Ziua Națională, vreau să spunem că am făcut ce trebuie

Discursul integral: 

Domnilor Președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor Președinți ai României,

Distinși invitați din partea Cultelor, Academiei, Curții Constituționale și a Corpului Diplomatic,

Dragi români,

E un moment de sărbătoare, dar și de reflecție. De Ziua Națională, ne reamintim că România modernă a fost construită prin voință politică, angajament civic, luptă și sacrificiu.

În 1918, am avut o întreagă generație de oameni de stat și oameni politici care au înțeles că au în față o șansă istorică ce nu poate fi ratată. În condițiile complicate de atunci, după Primul Război Mondial, au reușit ceea ce atunci părea doar un vis imposibil – o țară care să cuprindă toate zonele locuite de români.

Să nu uităm că, 107 ani mai târziu, noi trăim în această țară și între aceste granițe doar pentru că oameni politici de atunci nu s-au resemnat și nu au abandonat visul unei națiuni.

Au făcut din acel imposibil normalitatea în care noi trăim astăzi.

O bună parte au sfârșit în închisori comuniste – istoria nu a fost blândă cu ei și România acelor ani nu le-a fost recunoscătoare.

De aceea se cuvine să le rostesc numele: Iuliu Maniu, Iancu Flondor, Pantelimon Halipa, Gheorghe Pop de Băsești, Vasile Goldiș, Ionel Brătianu, Episcopul Hossu, printre mulți alții. Regele Ferdinand și Regina Maria au avut contribuția lor definitorie. Aceștia sunt oameni datorită cărora azi putem fi aici, sărbătorind o Românie Mare.

Dar este o zi care aparține atât istoriei, cât și prezentului. Suntem acum într-un alt moment important, un moment care reclamă voință politică, solidaritate și unitate. Un moment în care ar trebui să ne inspirăm din voința înaintașilor noștri de a face ce e mai bine pentru România.

Astăzi avem partea noastră de responsabilitate să facem o națiune prosperă. Această prosperitate trebuie însă construită pe o temelie solidă. Casa noastră, România, avea o temelie din ce în ce mai șubredă în ultimii ani.

A trebuit să facem ordine în această fundație a casei noastre, ca să putem construi solid în anii care vin, trebuind să facem ordine în finanțele noastre, a trebuit să îndreptăm lucruri.

Am fost nevoiți să luăm decizii dificile, cu un război la granițe și sub presiuni interne. Unele măsuri pe care le-am luat nu au fost deloc populare. Unele au fost chiar dureroase și știu asta. Dar toate au fost necesare pentru a avea un viitor și pentru a lăsa generațiilor viitoare o țară mai bună decât cea pe care am moștenit-o noi.

Stimați membri ai Parlamentului,

În ultimul an încrederea românilor în democrație a fost pusă la încercare.

Unitatea noastră, ca națiune și societate, este și ea pusă la încercare în fiecare zi. Dușmanii noștri de astăzi sunt dezbinarea, neîncrederea și lipsa de responsabilitate.

România are nevoie de responsabilitate politică și de predictibilitate. Nu de o confruntare permanentă. Nu de instigare și nu de haos.

1 Decembrie ar trebui să fie un moment de unitate în jurul valorilor fundamentale ale statului român: democrație, libertate, lege și respectul pentru fiecare cetățean.

Acestea sunt coloana vertebrală a României moderne. Iar în inima statului național unitar român, consfințit la 1 Decembrie 1918, stă vocația noastră occidentală și europeană.

Să nu uităm că apartenența la lumea occidentală și valorile ei fac parte din ADN-ul națiunii noastre.

Dragi români,

Țara noastră este parte a unei lumi nesigure, într-o schimbare rapidă. Ce facem în următoarele luni ne va defini parcursul pe termen lung.

Când ne vom reuni anul viitor pentru a celebra Ziua Națională îmi doresc ca fiecare dintre noi să poată spune că și-a făcut datoria, că nu am pierdut timpul în confruntări fără rost, cu mize mici, personale, ci am făcut ce era corect și necesar pentru țara noastră și pentru viitorul copiilor noștri.

Eu am încredere în România. România pe care o cunosc are oameni îndrăzneți, inventivi și inovatori. Oameni care nu se lasă bătuți, oameni care au reușit. România pe care eu o știu are familii de oameni decenți, cu credință și cu dragoste. Oameni care cred în ziua de mâine, care stau cu fruntea sus în fața vremurilor, oricât de grele ar fi. Oameni care fac în fiecare zi, acolo unde sunt, o țară mai bună.

La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Dumnezeu să aibă în pază țara noastră!

Ora 14:49 Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților

• Ziua de 1 Decembrie a devenit din păcate în ultima vreme un fel de întrecere despre cine este cel mai patriot sau cel mai suveranist din România
• Adevăratul patriotism este să-ți faci bine treaba la locul de muncă, zi de zi, fără camere sau transmisiuni în direct, fără Like-uri
• Întotdeauna am fost un popor de eroi pe câmpul de bătălie dar mai ales oameni harnici și pricepuți pe tim de pace
• Un alt mare inamic este dezbinarea socială pe care o practică unii, când îi spun profesoarei că este pensionară iar pensionarului că este balast
• România nu va fi niciodată mare cât timp îi punem pe români să se urască între ei

Ora 14:43 Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului dedicată aniversării Zilei Naționale a României a început prin intonarea imnului de stat

Ora 14:30 Mai mulți angajați ai Parlamentului au declanșat un “protest spontan” pe holurile Parlamentului, acuzând o creștere a volumului de muncă, plecări de angajați, tăierea unui spor și reducerea normei de hrană. “Ne-am adunat aici să spunem un vot de blam dl Bolojan”, a spus o angajată. Protestatarii acuză, de asemenea, o “stagnare” a salariilor. Protestatarii afirmă că nu exclud greva generală.

Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis, luni, ca şedinţa comună de plen consacrată angajării răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu să aibă loc marţi, după şedinţa solemnă dedicată aniversării Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie.

Parlamentarii pot depune până marți dimineață, la ora 8.00, amendamente la proiectul de lege aprobat în şedinţa executivului de vineri, 28 noiembrie, în ultima zi a termenului asumat de România prin PNRR.

Înainte de angajarea răspunderii, la Guvern ar trebui să aibă loc o ședință în care să fie discutate amendamentele depuse de parlamentari la proiect.

Documentul prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare a procurorilor și judecătorilor de la 48 la 65 de ani, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Se instituie și condiţia vechimii în muncă de cel puţin 35 de ani,

Proiectul se va aplica şi personalului auxiliar din instanţe şi parchete, angajaţilor de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi magistraţilor asistenţi şi personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituţională.

Accesarea fondurilor europene, corectarea unor inechități şi sustenabilitatea sistemului de pensii au fost printre criteriile invocate de cabinetul Bolojan pentru adoptarea unor noi prevederi privind pensiile magistraților.

Documentul poate fi blocat printr-o moţiune de cenzură depusă în termen de trei zile de la angajarea răspunderii și poate fi atacat, de asemenea, la Curtea Constituțională.

Creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani și reducerea cuantumului pensiilor magistraților a stârnit ample nemulțumiri, proteste și critici în rândul celor vizați de aceste prevederi.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat, joi, un aviz consultativ negativ pentru noul proiect al pensiilor magistraților. Avizul a fost adoptat cu votul tuturor membrilor CSM, cu excepția ministrului Justiției, Radu Marinescu, conform surselor G4Media.

Anterior, CCR a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a declarat legea neconstituțională în ansamblu, pe formă, din cauza nerespectării de către guvern a termenului de 30 de zile pentru emiterea avizului CSM.