Urmează o încetinire semnificativă a creșterii economice în a doua parte a anului curent – aceasta este direcția pe care o arată indicatorii relevanți pentru prognoza economică: indicele sentimentului economic, indicii bursieri, așteptările de angajare și randamentul obligațiunilor de stat.
Urmărește cele mai noi producții video G4Media
- articolul continuă mai jos -
- În vreme ce datele statistice indică deocamdată creșteri surpriză pentru PIB-ul României în prima jumătate a anului, prilej de (auto-)laudă guvernamentală cu ocazia publicării rapoartelor INS, puterea de cumpărare a românilor a scăzut, inflația e la cote record, împrumuturile sunt tot mai costisitoare și în Europa bântuie spectrul recesiunii. Cum arată, de fapt, cu cifre, tabloul economic complet?
- La solicitarea Economedia, echipa de economiști ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor, a sintetizat evoluția a patru indicatorii utilizați frecvent în prognoze economice pe termen scurt privind scenariile de recesiune.
- Vorbim despre: indicele sentimentului economic, indicii bursieri, așteptările de angajare și randamentul obligațiunilor de stat.
- Se poate observa evoluția acestora în perioada recesiunii declanșate în 2008 și în intervalul de turbulențe mai recente – 2020-2022 (perioadă marcată de criza pandemică și, ulterior, de războiul din Ucraina și consecințele sale).
- Concluzii: Intrarea în recesiune a Europei e un scenariu pesimist, dar posibil, în vreme ce România trebuie să se pregătească, la rândul său, de o încetinire semnificativă a economiei, arată datele agregate de economiști
După o redresare fragilă de după criza pandemică, izbucnirea războiului din Ucraina, criza energetică, inflația record și problemele din lanțurile de aprovizionare au adus perspective mult mai sumbre în Europa și tot mai multe voci din mediul economic avertizează asupra spectrului recesiunii.
Citește integral pe economedia.ro
Articolul continuă mai jos