”Gig economy” în România: Fenomen în creștere sau soluție temporară? Veniturile suplimentare, principalul avantaj pentru români

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

”Gig economy” în România este mai mult decât o modă digitală. Pentru o parte tot mai mare a pieței muncii, acest model apare ca o soluție de completare a veniturilor, într-un context în care mulți români caută surse suplimentare de câștig și activități care pot fi desfășurate în paralel cu jobul principal. Platformele digitale oferă acces rapid la astfel de oportunități și permit adaptarea programului în funcție de disponibilitatea fiecăruia.

Pentru unii români, munca pe platforme este o soluție temporară. Pentru alții, poate deveni o sursă constantă de venit. Pentru economie, ea creează noi legături între consumatori, lucrători și afaceri locale.

O serie de date interesante pe acest subiect se desprind dintr-un studiu recent, care analizează exact modul în care se raportează românii la această relativ nouă piață a muncii.

”Gig economy”, un termen care acoperă ideea de muncă flexibilă, realizată cu ajutorul platformelor digitale, câștigă vizibilitate și în România. Fenomenul este alimentat de două tendințe majore: nevoia de venituri suplimentare și dorința de flexibilitate.

Include activități precum livrările prin aplicații, ride-sharing-ul, serviciile la cerere sau alte forme de colaborare pe termen scurt, în care lucrătorii își pot alege programul și volumul de muncă.

Cum văd românii munca pe platforme

În România, percepția publică asupra muncii pe platforme este una predominant favorabilă, fiind asociată mai ales cu libertatea de a-ți organiza timpul și cu posibilitatea de a obține venituri suplimentare.

Potrivit unui sondaj Ipsos realizat pentru Wolt, 61% dintre români consideră că principalul avantaj al acestui model este completarea veniturilor.

În același timp, flexibilitatea rămâne un criteriu important, mai ales pentru cei care vor să combine această activitate cu alte responsabilități, precum studiile, un loc principal de muncă sau alte proiecte personale.

Astfel, munca pe platforme este percepută tot mai mult ca o opțiune complementară, adaptată unui stil de viață în care oamenii caută mai mult control asupra timpului și a surselor de câștig.

Ce înseamnă ”gig economy”

Gig economy se referă la un model de muncă bazat pe activități punctuale, temporare sau flexibile, intermediat adesea prin platforme digitale.

În locul unui contract clasic de muncă, persoanele pot presta servicii independent, în funcție de disponibilitate, cerere și propriile obiective financiare.

În România, cele mai vizibile exemple sunt livrările de mâncare sau produse, transportul alternativ, serviciile de curierat și alte activități intermediate prin aplicații.

Acest model este atractiv în special pentru persoanele care vor să își completeze veniturile, pentru studenți, pentru cei care au nevoie de un program flexibil sau pentru cei care vor să combine mai multe activități.

Venituri suplimentare și mai multă flexibilitate

Datele din raportul Ipsos arată că românii asociază ”gig economy” în primul rând cu posibilitatea de a obține venituri suplimentare și cu flexibilitatea organizării programului. 74% dintre respondenți au o atitudine pozitivă față de aranjamentul de lucru flexibil pe platforme, iar 92% cred că lucrătorii ar trebui să aibă libertatea de a decide singuri cât timp și efort dedică acestei activități, în funcție de nevoile și disponibilitatea lor.

Veniturile suplimentare sunt cel mai important avantaj perceput, menționat de 61% dintre respondenți. Urmează posibilitatea de a alege când să lucrezi, indicată de 52%, și libertatea de a munci cât de mult sau cât de puțin dorești, menționată de 47%.

Sursa foto: Wolt

Aceste date arată că, pentru mulți români, ”gig economy” nu este atât o alternativă la un loc de muncă tradițional, cât mai ales o soluție pentru completarea veniturilor sau pentru adaptarea programului la alte responsabilități.

Fenomen în creștere sau soluție temporară?

Gig economy este, în același timp, o tendință tot mai vizibilă și o soluție temporară pentru mulți lucrători.

Creșterea acestui model este susținută de tehnologie, care permite conectarea rapidă între cerere și ofertă. Platformele reduc timpul dintre momentul în care un client cere un serviciu și momentul în care cineva îl prestează. În orașele mari, acest model a devenit deja parte din viața de zi cu zi.

În România, percepția publică merge în aceeași direcție. Doar 6% dintre respondenții studiului Ipsos pentru Wolt consideră că munca pe platformă este o amenințare pentru piața tradițională a locurilor de muncă.

În schimb, mulți o văd ca pe o activitate complementară, care poate aduce venituri suplimentare și mai multă flexibilitate în organizarea programului.

Efecte asupra economiei

Gig economy nu mai este doar un model alternativ de muncă, ci un mecanism care influențează tot mai vizibil economia urbană: creează surse suplimentare de venit, accelerează digitalizarea serviciilor și extinde accesul la piață pentru afacerile locale.

Pentru lucrători, platformele pot însemna venituri rapide și acces la activități plătite fără un proces lung de recrutare. Pentru consumatori, înseamnă servicii mai rapide și mai ușor de accesat.

Pentru companii, în special pentru restaurante, magazine și mici afaceri locale, platformele pot aduce clienți noi.

În România, 81% dintre respondenții studiului Ipsos pentru Wolt cred că aplicațiile de livrare sprijină afacerile locale din zona lor, iar 83% dintre utilizatorii de astfel de aplicații spun că au descoperit noi restaurante sau magazine prin intermediul platformelor.

Astfel, gig economy nu este doar o chestiune de muncă flexibilă. Ea devine și un canal economic prin care afacerile locale pot ajunge la clienți pe care altfel i-ar fi câștigat mai greu.

70% vor flexibilitate. Aproape 80% vor libertatea de a alege. Dezbaterea privind acest tip de activitate se concentrează pe echilibrul dintre protecția lucrătorilor și păstrarea flexibilității.

În România, 70% dintre respondenți susțin menținerea accesului la munca flexibilă pe platforme, în detrimentul unor reglementări mai stricte care ar putea reduce aceste oportunități.

În același timp, 79% cred că reglementările ar trebui să le permită lucrătorilor să își aleagă aranjamentul de muncă preferat. Această perspectivă arată că publicul nu respinge ideea de reglementări mai bune, dar preferă ca acestea să nu elimine opțiunea muncii flexibile.

Gig economy pare să se consolideze în România, mai ales pe fondul interesului pentru venituri suplimentare, flexibilitate și acces rapid la servicii.

Gig economy în Europa: modele diferite, aceeași problemă centrală

În Europa, ”gig economy” a crescut rapid odată cu extinderea platformelor digitale de livrare, transport, freelancing și servicii la cerere.

Modelul funcționează printr-o platformă online, cum este Wolt, care pune în legătură clientul cu lucrătorul, de obicei printr-un algoritm care distribuie comenzile, stabilește priorități, urmărește performanța și gestionează plata.

La nivelul Uniunii Europene, fenomenul este deja semnificativ. Consiliul UE estimează că peste 28 de milioane de persoane lucrau prin platforme digitale în 2022, iar numărul era estimat să ajungă la 43 de milioane în 2025, mai arată datele Consiliul Uniunii Europene. Deocamdată nu există informații suplimentare publice la nivelul UE, legate de cifra totală.

Activitățile pot include livrări, transport, traduceri, introducere de date, îngrijire de copii, îngrijire de vârstnici sau alte servicii la cerere.

Ce urmează la nivel european pentru munca pe platforme

Directiva europeană privind munca pe platforme marchează un pas important în actualizarea regulilor pentru economia digitală.

Adoptată în 2024, aceasta stabilește un set comun de principii la nivelul Uniunii Europene privind transparența algoritmilor, utilizarea deciziilor automatizate și clarificarea statutului persoanelor care obțin venituri prin intermediul platformelor digitale. Statele membre au termen până la 2 decembrie 2026 pentru transpunerea directivei în legislația națională.

Directiva nu elimină munca independentă și nu impune un singur model de lucru la nivel european. În schimb, le cere statelor membre să creeze mecanisme prin care statutul lucrătorilor să fie stabilit corect și transparent.

Astfel, discuția nu este despre limitarea flexibilității, ci despre găsirea unui echilibru între protecție, predictibilitate și libertatea oamenilor de a alege forma de activitate care li se potrivește.

Pentru România, procesul de transpunere reprezintă o oportunitate de a construi reguli clare, adaptate realităților locale și unei piețe a muncii aflate în schimbare.

Mai mult decât un exercițiu de armonizare legislativă, acesta poate aduce mai multă predictibilitate pentru toți actorii implicați: lucrători, platforme, comercianți, consumatori și autorități.

O abordare echilibrată poate susține dezvoltarea sustenabilă a economiei digitale, păstrând beneficiile flexibilității și oferind, în același timp, mai multă claritate în ecosistem.