Germania vrea să redevină o putere militară: și-a modificat legile privind achizițiile de arme

Berlinul face un pas semnificativ pentru modernizarea forțelor sale armate și accelerarea achiziției de echipamente de apărare. Guvernul de coaliție german a aprobat o nouă legislație menită să simplifice procesele de achiziții publice în domeniul apărării. Această inițiativă vine într-un moment în care autoritățile se confruntă cu provocarea de a traduce creșterile bugetare semnificative planificate pentru următorii ani în capacități militare concrete pentru Bundeswehr, scrie La Razon, citată de Rador.

Legislația, cunoscută oficial sub numele de Legea privind accelerarea achizițiilor de către Bundeswehr, a fost aprobată de coaliția de guvernare pe 23 iulie. Aceasta reprezintă una dintre cele mai ample reforme ale sistemului german de achiziții militare de la Războiul Rece încoace. Legea va fi în vigoare până în 2035, depășind măsurile temporare implementate în 2022 în urma invaziei Ucrainei.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a numit proiectul de lege un „salt calitativ” pentru țară. Spre deosebire de pachetul de măsuri din 2022, care era temporar și axat exclusiv pe echipamente militare, această nouă reglementare acoperă toate nevoile Bundeswehrului, inclusiv bunuri și servicii civile.

Această mișcare urmează linia stabilită de Pistorius, care a declarat în iunie că Germania va avea nevoie de între 50.000 și 60.000 de soldați suplimentari pentru a îndeplini noile cerințe ale NATO.

Una dintre cele mai importante prevederi ale noii legi este eliminarea perioadei de așteptare care urmează de obicei contestărilor legale privind contractele atribuite.

În prezent, ofertanții neselecţionaţi au posibilitatea de a amâna achizițiile publice ani de zile prin contestații legale, un mecanism pe care oficialii apărării îl atribuie lacunelor cronice de capacitate, potrivit „Defense News”.

De asemenea, reforma le conferă autorităților contractante competența de a iniția procese de atribuire a contractelor chiar și fără finanțare asigurată, cu condiția să considere că acest lucru este în interesul apărării naționale. Conform proiectului de lege, această circumstanță trebuie specificată în documentele de licitație adresate industriei.

De asemenea, anumite contracte clasificate drept urgente vor putea evita complet cerințele de licitație ale Uniunii Europene. Această excepție va limita concurența la furnizorii naționali sau europeni, asigurând o viteză mai mare în obținerea materialelor critice din punct de vedere al securității.

În urmă cu trei ani, legislația anterioară pe care se bazează această nouă reglementare a fost criticată pentru presupusa slăbire a garanțiilor instituționale. La acea vreme, un raport Transparency International avertiza că legea, „în forma sa actuală, crește în principal riscul de corupție în achizițiile militare, care sunt deja deosebit de predispuse la corupție”.

Noua legislație le permite autorităților să restricționeze licitațiile la ofertanții din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, pe lângă faptul că impune ca achizițiile să provină din surse europene.

Annette Lehnigk-Emden, directoarea generală a agenției de achiziții publice a Bundeswehr, a declarat că alegerea țării furnizoare „depinde de cine poate oferi rapid materialul necesar”, prioritizând eficiența lanțului de aprovizionare cu ofertanții europeni.

Unii observatori au susținut că noile reguli vor favoriza probabil marile companii de apărare, multe dintre ele cu sediul în Europa, în detrimentul startup-urilor mai mici care doresc să intre pe piața militară.

Holger Hofmann de la firma de avocatură Oppenhoff, cu sediul la Köln, a remarcat că „suspendarea temporară a împărțirii loturilor și tratamentul preferențial în cazul interoperabilității favorizează furnizorii deja ferm ancorați în structurile NATO și UE”. El a adăugat că „riscurile de finanțare îi afectează mult mai mult pe ofertanții mai mici”.

Un aspect absent în mod notabil din reforme este orice modificare a cerinței de aprobare parlamentară pentru achizițiile de apărare care depășesc 25 de milioane de euro. Acest prag continuă să necesite aprobarea comisiei de buget, ceea ce ar putea împiedica eficientizarea proceselor pentru anumite operațiuni.

Legislația vine în contextul în care Germania se pregătește să își dubleze aproape cheltuielile pentru apărare, cu scopul de a îndeplini noile angajamente de cheltuieli NATO și ambițiile naționale. Bugetul militar al Berlinului, care a fost de 90 de miliarde de euro în 2024, va crește la 162 de miliarde de euro până în 2029.

Deși Cabinetul a aprobat proiectul de lege, acesta trebuie încă să treacă prin aprobarea parlamentară în Germania înainte de a intra în vigoare. Cu toate acestea, coaliția de guvernare are o majoritate suficientă în Parlament pentru a asigura aprobarea finală.

Articol de Roberto Ugarte / Traducerea Rador: Rodezia Costea