Germania rămâne prinsă între criza industrială și lipsa reformelor, la un an după alegerea cancelarului Merz

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză a publicației franceze LA RAZON (Spania), via Rador: Promisiunea de a revigora economia germană a fost piatra de temelie a ascensiunii lui Friedrich Merz la putere. După ani de stagnare, crize energetice și eroziune politică, noul cancelar s-a prezentat ca liderul capabil să restabilească dinamismul celei mai mari economii din Europa și să recâștige încrederea mediului de afaceri. Dar, un an mai târziu, bilanțul economic al guvernului de mare coaliție prezintă o imagine mult mai ambiguă într-o țară în care nemulțumirea mediului de afaceri crește în același ritm cu percepția că reformele majore încă nu sunt în curs de desfășurare.

Guvernul își apără bilanțul subliniind reduceri de impozite pentru întreprinderi, măsuri de reducere a prețurilor la energie și un pachet de stimulente pentru investiții. Așa-numitul „stimulent de creștere”, bazat în principal pe scutiri de impozite și amortizare pentru investițiile afacerilor, a fost inițial întâmpinat cu un oarecare optimism de către industrie. Au fost aprobate și reduceri ale facturilor la electricitate pentru unele sectoare industriale și eliminarea anumitor taxe legate de stocarea gazelor, deși impactul politic și economic al acestor decizii a fost până acum limitat.

Economia germană continuă să evolueze lent, iar guvernul a trebuit să își revizuiască în jos prognozele de creștere. Ușoara creștere a produsului intern brut în primul trimestru nu a reușit să schimbe climatul de fond într-o țară în care insolvențele afacerilor au atins cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii și în care multe întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) continuă să invoce prețurile la energie drept principala lor problemă. Această tensiune afectează în special sectorul industrial, care spera la o schimbare mai clară după plecarea coaliției anterioare și dă acum semne tot mai mari de nerăbdare.

Această deziluzie este palpabilă chiar și în sectoarele care l-au susținut inițial pe Merz. Asociația care reprezintă IMM-urile germane a declarat recent că „euforia” generată în timpul campaniei electorale s-a transformat într-o „adevărată consternare”. Federația Industriei Germane a avertizat, de asemenea, că firmele încă nu văd o strategie clară capabilă să stimuleze creșterea și să îmbunătățească competitivitatea într-un moment deosebit de delicat pentru industria de export germană.

O parte a problemei constă în faptul că în cadrul coaliției nu există o viziune comună despre ce înseamnă exact reforma economică. În timp ce Uniunea conservatoare insistă asupra reducerii cheltuielilor sociale, dereglementării pieței și ușurării poverii fiscale asupra întreprinderilor, Partidul Social Democrat încearcă să păstreze statul bunăstării și respinge unele propuneri înaintate de cercul apropiat al cancelarului, cum ar fi eliminarea anumitor sărbători legale.

Aceste tensiuni interne s-au revărsat în dezbaterea economică și alimentează percepția de blocaj care a marcat deja etapa finală a guvernului anterior. La aceasta se adaugă impactul războiului din Iran și creșterile prețurilor la energie rezultate din criza din Orientul Mijlociu, care au înăsprit și mai mult libertatea de manevră financiară a guvernului și au forțat amânarea unora dintre cele mai ambițioase schimbări.

Berlinul a reușit să ajungă la acorduri specifice, cum ar fi reforma sistemului de sănătate și unele angajamente bugetare, dar probleme majore rămân nerezolvate, iar reformele structurale, cum ar fi cele privind pensiile și piața muncii, continuă să fie amânate, în timp ce presiunea asupra finanțelor publice crește, la fel şi îngrijorările cu privire la capacitatea Germaniei de a-și susține modelul economic.

Dezbaterea privind politica economică s-a extins și la politica climatică. Guvernul lui Merz a fost acuzat de organizațiile de mediu și de unii academicieni că a desființat protecțiile de mediu în numele competitivității. Reintroducerea subvențiilor pentru motorina agricolă, reducerea unor cerințe de mediu și relaxarea reglementărilor legate de infrastructura energetică au alimentat criticile celor care cred că Berlinul împiedică tranziția verde fără a îmbunătăți situația economică. În același timp, stilul politic propriu al lui Merz a început să-și facă simțită prezența.

Declarațiile sale impulsive, ciocnirile publice din cadrul coaliției și tensiunea crescândă cu Washingtonul au contribuit la erodarea imaginii unui cancelar care promisese stabilitate și o guvernare eficientă. Între timp, incertitudinea economică continuă să se răspândească în rândul unui segment al societății germane care spera la o redresare mai rapidă și care începe să-și piardă răbdarea cu un guvern prins între crize internaționale, diviziuni interne și reforme care, la un an după ce Merz a preluat mandatul, încă nu au adus schimbarea promisă.

Traducerea Rador: Rodezia Costea