Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
În 2025, 93% dintre americani au cumpărat cel puțin un produs second-hand. Cifra pare exagerată până când înțelegi că nu vorbim doar de haine vintage sau de thrift stores, vorbim de o piață de 200 de miliarde de dolari care include electronice, mobilă, bijuterii, ceasuri și, în creștere accelerată, produse de lux. Iar motorul acestei creșteri nu este consumatorul bătrân care caută economii. Este Generația Z.
Datele sunt clare și convergente din surse multiple: 64% dintre consumatorii Gen Z cumpără second-hand ca primă opțiune, înainte de a căuta produse noi. 54% preferă varianta second-hand când aceasta este disponibilă, față de 44% în rândul Millennialilor și sub 30% în rândul generațiilor mai vechi. 82% evaluează valoarea de revânzare a unui produs înainte de a-l cumpăra nou. Aceasta nu mai este o preferință marginală. Este un comportament de cumpărare structurat, cu logică proprie și consecințe directe pentru industria modei de lux.
Piața globală de lux second-hand a fost evaluată la 44,67 miliarde de dolari în 2023 și este prognozată să ajungă la 98,29 miliarde de dolari până în 2031, o creștere anuală de aproximativ 9,5%. Numai în SUA, piața de revânzare de lux a fost evaluată la 8,65 miliarde de dolari în 2024 și este estimată să ajungă la 13,04 miliarde până în 2030.
Aceste cifre capătă sens în context: piața globală de lux second-hand crește de patru ori mai rapid decât piața de produse de lux noi și de patru ori mai rapid decât retailul de îmbrăcăminte în general. The RealReal, cea mai mare platformă de lux second-hand din SUA a raportat o creștere a veniturilor de 15%, la 693 de milioane de dolari, în 2025. Vestiaire Collective a introdus în 2024 tehnologie blockchain pentru autentificarea produselor, semnalând că nu mai este o platformă de nișă, ci un actor cu pretenții de infrastructură.
Tranzacțiile de modă second-hand au crescut cu 22% an la an în martie 2026, potrivit unui raport al Bank of America Institute. Luxul second-hand a crescut de cinci ori mai rapid decât îmbrăcămintea discount în același interval. James Reinhart, cofondatorul și CEO-ul ThredUp, a formulat-o direct: „Revânzarea nu mai crește pur și simplu, ia cotă de piață directă.”
Gen Z nu cumpără second-hand din lipsă de alternative. Cumpără second-hand din convingere sau, mai precis, din trei convingeri simultane care se susțin reciproc.
Prima este sustenabilitatea. 82% dintre consumatorii Gen Z declară că sunt îngrijorați de impactul climatic al consumului, iar 72% și-au modificat comportamentul de cumpărare pentru a-și reduce amprenta de carbon. Când 85% dintre cumpărători consideră thriftingul benefic pentru mediu, comportamentul nu mai este o excepție, este o normă de grup.
A doua este valoarea financiară. Produsele de lux second-hand costă în medie cu 50-75% mai puțin decât cele noi, tocmai în contextul în care prețurile noilor produse au crescut cu 54-91% față de 2019. Un consumator tânăr care vrea o geantă Chanel la 5.000 de euro poate alege între o variantă nouă la 10.200 de dolari sau una second-hand autentificată la 4.500-5.500 de dolari. Matematica este simplă.
A treia este individualitatea. 54% dintre cumpărătorii second-hand caută produse unice sau rare care nu mai sunt disponibile în magazine. Generația Z nu vrea să poarte același lucru ca toți ceilalți, vrea piese cu poveste, cu patină, cu o identitate care nu poate fi cumpărată din colecția curentă a niciunui brand.
La acestea se adaugă un factor economic structural: 57% dintre vânzătorii de produse second-hand depind de veniturile din revânzare pentru a-și acoperi cheltuielile curente. Gen Z nu este doar cumpărătoare este și vânzătoare, iar această dublă participare creează o relație cu moda fundamental diferită față de generațiile anterioare. 40% dintre cei care vând produse second-hand pe platforme din SUA în 2026 sunt membri Gen Z.
Creșterea pieței second-hand de lux nu s-ar fi produs la această viteză fără infrastructura digitală care a rezolvat principala problemă a acestei piețe: autentificarea. Cumpărarea unui produs Chanel sau Hermès de la un vânzător necunoscut era, acum zece ani, o propunere cu risc mare. Platformele specializate au eliminat acest risc.
The RealReal operează cu experți umani de autentificare și a procesat milioane de tranzacții. Vestiaire Collective a adăugat în 2024 verificare prin blockchain. Fashionphile a lansat în 2025 o funcție de realitate augmentată care permite cumpărătorilor să vizualizeze produsele înainte de achiziție. Toate aceste investiții în tehnologie servesc un singur scop: să facă experiența de cumpărare second-hand la fel de sigură și de fluentă ca cea din boutique.
Iar brandurile au observat. Gucci a anunțat în 2020 un parteneriat cu The RealReal pentru un shop dedicat produselor Gucci pre-loved. Burberry, Stella McCartney și alte case au urmat cu programe proprii de revânzare. Strategia este ambivalentă: participând la piața second-hand, brandurile câștigă vizibilitate și control asupra modului în care produsele lor circulă, dar validează implicit o piață care le concurează direct.
Brandurile de lux se confruntă cu o dilemă structurală pe care comunicatele de presă o gestionează cu grijă, dar pe care cifrele o formulează fără menajamente.
Pe de o parte, piața second-hand le aduce cumpărători noi, consumatori tineri care nu și-ar fi permis produse noi, dar care cumpără second-hand și devin astfel familiarizați cu brandul. Bain & Company a observat că revânzarea de lux devine din ce în ce mai mult un punct de intrare pentru consumatorii aspirațional, o etapă premergătoare cumpărării de produse noi, când puterea de cumpărare crește. Logica susține că un consumator Gen Z care cumpără acum o geantă Louis Vuitton second-hand va cumpăra una nouă peste zece ani, când va câștiga mai mult.
Pe de altă parte, fiecare produs vândut pe The RealReal sau Vestiaire este un produs pe care brandul nu l-a vândut direct. La scara actuală a pieței, zeci de miliarde de dolari anual, aceasta reprezintă o pierdere de venituri directe semnificativă, fără niciun beneficiu financiar pentru casa de modă.
Există și o problemă de control al imaginii. Când un produs Chanel ajunge pe o platformă de revânzare alături de mii de alte produse, la prețuri transparente și comparabile, exclusivitatea pe care brandul o construiește prin distribuție selectivă și serviciu personalizat în boutique este erodată. Clientul vede că geanta sa de 10.000 de dolari valorează 5.500 pe piața secundară, o informație pe care casele de modă preferau să o păstreze opacă.
Răspunsurile industriei sunt deocamdată experimentale. Unele case au ales parteneriatul și controlul parțial. Altele au ales ignorarea și speranța că piața second-hand rămâne separată de clientela lor principală. Hermès, al cărei Birkin se vinde constant peste prețul de boutique pe piața secundară, este singurul brand care a transformat paradoxul în avantaj: raritatea controlată face ca produsele sale să se aprecieze, nu să se deprecieze, pe piața de revânzare.
Până în 2030, piața globală de lux second-hand este estimată să ajungă între 60 și 98 de miliarde de dolari, în funcție de metodologia sursei. Piața americană de revânzare de modă în general — inclusiv segmente non-lux — va depăși 78,8 miliarde de dolari până în 2030, crescând de patru ori mai rapid decât retailul de îmbrăcăminte clasic. Revânzarea va reprezenta 18% din piața de îmbrăcăminte până în 2030, față de 9% pentru fast fashion.
Gen Z și Millennials vor genera împreună peste 70% din creșterea pieței de revânzare până în 2030. Aceasta nu este o predicție despre tineri este o predicție despre viitorii cumpărători de lux în sens larg. Casele de modă care nu au o strategie clară față de această realitate nu navighează o tendință de consum. Navighează o schimbare structurală a pieței pe care o deservesc.
Date din: ThredUp Resale Report 2026, OfferUp Recommerce Report 2025, Bain-Altagamma Luxury Goods Worldwide Market Study 2024, PwC Trends in Luxury Fashion Consumer Survey 2025, Bank of America Institute 2026, GlobalData.