Gazele din Marea Neagră, tergiversări fără sfârșit: trei companii energetice mari au renunțat la proiect

ExxonMobil (SUA), Lukoil (Rusia) și PGNiG (Polonia) sunt cele trei mari companii energetice care și-au anunțat în ultimul an intenția de a renunța la proiectul de extragere a gazelor naturale din Marea Neagră. Posibila ieșire din proiectele românești vine pe fondul amânării fără sfârșit a legislației care să permită începerea producției. Legea offshore creată de Liviu Dragnea, refuzată de toți investitorii, e în continuare în vigoare, la un an după ce PSD a pierdut guvernarea.

ExxonMobil a anunțat partenerii români din iulie 2019 că vrea să își vândă participația de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, după cum a scris G4Media.ro în exclusivitate. OMV Petrom este partener cu 50%, dar ExxonMobil este și operatorul licenței.

ExxonMobil a fost considerată o investiție americană strategică în România, dat fiind că era poziționată în Marea Neagră, devenită epicentrul unor dispute politice între Rusia și statele riverane membre NATO, după anexarea ilegală a Crimeei.

Decizia ExxonMobil de a renunța la proiectul din Marea Neagră a venit pe fondul legislației considerate inacceptabile atât din cauza impozitării prea mari, cât și a impunerii unor proceduri greoaie de avizare. În plus, ExxonMobil a descoperit în ultima perioadă zăcăminte uriașe de hidrocarburi în alte zone, printre care și Cipru, unde rezerva de gaze din perimetrul Glaucus e de trei ori mai mare decât cea din Marea Neagră, și a decis să își concentreze resursele financiare în proiectele unde prognozează venituri mai sigure.

Compania poloneză de stat PGNiG (echivalentul Romgaz) a vrut să preia o parte din participația ExxonMobil. În noiembrie 2019, G4Media.ro scria că PGNiG intenționa să intre într-un consorțiu cu Romgaz și OMV Petrom pentru a cumpăra participația ExxonMobil. Tergiversarea schimbării legislației a dus însă la retragerea companiei poloneze din proiect, după cum a anunțat în urmă cu o săptămână ministrul Energiei, Virgil Popescu, într-un interviu la EM360.ro. Investiția poloneză era considerată și ea una cu potențial strategic, dat fiind parteneriatul din România și Polonia.

Ultima companie mare care a anunțat că vrea să renunțe la proiectul din Marea Neagră este Lukoil. Gigantul energetic rus, care deține 87% din perimetrul Trident, a anunțat partenerul Romgaz că vrea să iasă din parteneriat. Decizia Lukoil a venit pe fondul eșecului din primăvară legat de confirmarea rezervelor de gaze naturale din zăcământul Trident. O sondă forată de compania italiană Saipem nu a confirmat prognozele optimiste privind rezervele de hidrocarburi. În plus, și Lukoil a întârziat o decizie finală de investiție la Trident din cauza legii offshore.

Blocaj total în Marea Neagră. Cu excepția companiei americane BSOG (deținută de fondul de investiții Carlyle), nici o altă firmă cu licență în Marea Neagră nu a luat decizia finală de a începe producția de gaze în Marea Neagră. După opt ani de la primele descoperiri de gaze, zăcămintele sunt neexploatate și mai mulți investitori pleacă.

Legislația este blocată în Parlament. Legea adoptată de PSD în 2019, la presiunile lui Liviu Dragnea, a fost respinsă de investitori, care au reclamat un regim de impozitare prea înalt și bariere birocratice. PNL a promis la acel moment că va debloca rapid situația, dar, odată ajunși la guvernare, liberalii au spus că nu vor modifica legea offshore decât dacă vor avea majoritate în Parlament. Totuși, guvernul PNL a modificat prin ordonanță de urgență un alt act legislativ care a fost considerat nociv de mediul de afaceri – e vorba de celebra OUG 114 din 2018.

Înte timp, la nivel european au loc dezbateri aprinse pe tema utilizării hidrocarburilor. Atât Comisia Europeană, cât și mulți europarlamentari își doresc excluderea treptată a proiectelor bazate pe gaze naturale din proiectele ce pot fi finanțate cu fonduri UE, pe fondul adoptării unor politici de mediu tot mai restrictive, precum GreenDeal.

Foto: Platformă din Marea Neagră / E-nergia.ro