Franța, ultima din Europa în privința măsurilor de sprijin în fața crizei energetice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, țările europene au alocat în medie 0,2% din PIB pentru măsuri de răspuns la criza energetică, a calculat FMI. Franța și Regatul Unit sunt departe de acest nivel, arată publicația franceză Les Echos, citată de Rador. Pentru a răspunde șocului energetic declanșat de războiul din Orientul Mijlociu, majoritatea guvernelor europene au scos carnetul de cecuri, anunțând măsuri de ajutor mai mult sau mai puțin importante. Reducerea accizelor și a altor taxe pe carburanți, plafonarea prețurilor la pompă, reducerea TVA la gaz și electricitate, ajutoare pentru transportul rutier sau agricultură.

Aproape toate țările de pe Bătrânul Continent au luat măsuri. În medie, acestea au reprezentat până acum 0,2% din PIB-ul Europei extinse, a calculat FMI într-un raport publicat săptămâna aceasta. „Aproximativ trei sferturi dintre state au redus accizele la carburanți”, notează FMI.

Dar diferențele de la o țară la alta sunt enorme. Spania, Portugalia, Grecia sau Slovenia vor cheltui sume reprezentând peste 0,3% din PIB-ul lor. Pedro Sánchez, premierul spaniol, a lovit puternic punând pe masă 5 miliarde de euro încă din luna martie.

Și Grecia a decis să cheltuiască masiv, într-o țară unde inflația era deja ridicată înainte de războiul din Iran. Pe lângă măsurile pentru limitarea prețurilor la pompă, Atena a anunțat și o majorare a salariului minim. Mai puțin „generoase”, Italia și Germania au relaxat și ele restricțiile.

La celălalt capăt al spectrului, unele state au făcut foarte puțin până în prezent. În partea de jos a clasamentului FMI se află Regatul Unit și Franța, cu doar 0,02% din PIB cheltuit până acum. În așteptarea unor noi anunțuri din partea lui Sébastien Lecornu, care a promis „o schimbare de amploare și de scară” în zilele următoare privind prețurile carburanților.

La fel ca Londra, Parisul face parte dintre capitalele unde marjele de manevră ale finanțelor publice sunt cele mai reduse. Acest lucru explică prudența celor două guverne.

FMI notează că gospodăriile franceze sunt mai puțin afectate financiar decât în multe alte țări europene, în special pentru că prețul electricității, bazat în mare parte pe energia nucleară, a crescut foarte puțin. „În cadrul zonei euro, Franța a fost cea mai reticentă în a distribui sprijin bugetar”, remarcă analiștii Goldman Sachs într-o notă publicată miercuri.

În ansamblu, măsurile luate în Europa în fața șocului energetic sunt mult mai reduse decât cele adoptate în timpul invaziei Ucrainei de către Rusia acum patru ani. „Ele sunt, până în prezent, temporare, țintite și reprezintă sume mult inferioare celor din 2022”, continuă banca americană.

Consecințele asupra finanțelor publice ale țărilor din zona euro rămân, așadar, limitate. Cu excepția Germaniei, „deficitele ar trebui să scadă anul acesta, chiar dacă într-un ritm mai lent decât cel prevăzut înaintea conflictului din Orientul Mijlociu”, estimează Goldman Sachs.

FMI regretă totuși faptul că o prea mare parte dintre măsurile adoptate după sfârșitul lunii februarie „distorsionează prețurile de pe piața energiei”. „Politicile care elimină semnalul prețurilor sunt extrem de problematice, deoarece reduc stimulentele pentru diminuarea consumului de energie, îmbunătățirea eficienței și investițiile în alternative”, consideră Fondul Monetar Internațional.

Traducerea Rador: Ruxandra Lambru