Franţa riscă cheltuieli similare cu cele din pandemie pentru a sprijini populaţia îmbătrânită, potrivit unui raport al Curții de Conturi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Îmbătrânirea populaţiei din Franţa va duce cheltuielile publice la nivelurile ridicate din perioada pandemiei în deceniile următoare, erodând în acelaşi timp veniturile din impozite, a avertizat marţi biroul public de audit, conform agenției de știri Reuters, citate de Agerpres.

Până în 2070, aproape unul din trei cetăţeni francezi va avea peste 65 de ani, în timp ce populaţia activă se va reduce cu peste trei milioane, a declarat şeful Curţii de Conturi, Pierre Moscovici, prezentând un raport privind demografia şi finanţele publice.

Această schimbare va pune sub presiune fundamentele statului social francez, unde asistenţa medicală, pensiile şi costurile cu îngrijirea persoanelor în vârstă reprezintă deja peste 40% din cheltuielile publice.

Cheltuielile publice ale Franţei sunt printre cele mai mari din lume, de 57,3% din PIB, dar dacă pensiile şi prestaţiile sociale pe persoană rămân neschimbate, acestea ar putea depăşi 60% până la mijlocul secolului, un prag depăşit doar pentru scurt timp în timpul pandemiei de COVID-19.

Franţa s-a remarcat cândva în Europa prin rata natalităţii mai mare, dar acest avantaj s-a erodat de la pandemie, pe măsură ce numărul de copii pentru fiecare femeie a scăzut, iar numărul pensionarilor creşte.

Îmbătrânirea populaţiei este cu atât mai complicată în Franţa cu cât sistemul de pensii nu le impune oamenilor economisirea pentru pensiile lor, care sunt finanţate din contribuţiile salariale ale lucrătorilor activi şi ale angajatorilor acestora.

Mai puţini lucrători înseamnă mai puţine venituri fiscale, în timp ce o viaţă mai lungă necesită mai multe resurse financiare.

„Această dinamică creează un aşa-numit ‘scissor effect’ deosebit de îngrijorător pentru sustenabilitatea finanţelor publice”, a declarat Moscovici presei.

Imigraţia oferă doar o uşurare parţială, fiind nevoie în acelaşi timp de reforme structurale profunde privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor seniori şi al femeilor, a precizat biroul de audit.

Aleşii din camera inferioară a parlamentului au votat luna trecută suspendarea unei reforme a pensiilor din 2023 care ridică treptat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, lăsând problema în seama câştigătorului alegerilor prezidenţiale de anul viitor.

Aşteptarea nu va face decât să complice calculele, a spus Moscovici, îndemnând politicienii să abordeze direct provocarea demografică.