G4Media.ro

FOTO: Protest în faţa Ministerului Sănătăţii faţă de raportarea ineficientă a infecţiilor…

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro

FOTO: Protest în faţa Ministerului Sănătăţii faţă de raportarea ineficientă a infecţiilor nosocomiale din spitale / „Vrem spital să ne tratăm, nu vrem să ne infectăm”

Mai mulţi membri ai comunităţii Declic au protestat marți în faţa Ministerului Sănătăţii faţă de raportarea ineficientă a infecţiilor nosocomiale din spitale.

Protestatarii au scandat: „Raportaţi, raportaţi, nu mai ignoraţi!”şi „Fără nosocomiale, transparenţă în spitale!”, „Vrem spital să ne tratăm, nu vrem să ne infectăm”, „Rafila, ţi-am adus pastila. Vrem raportarea nosocomialelor, nu gargară în comisii!”.

Membrii Declic au cu ei o pastilă uriaşă, denumită simbolic „Raportin Forte”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunţat că anul acesta sau la începutul anului viitor va fi realizat un studiu privind infecţiile asociate asistenţei medicale.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

18 comentarii

  1. „E foarte greu să lupţi împotriva acestor tipuri de infecţii dacă nu ai nişte condiţii minimale, iar zona de grupuri sanitare este o zonă vitală pentru ca să poţi să controlezi acest fenomen”, a explicat Ieri ministrul Sănătăţii.
    De atata „lupta”, oi fi obosit, dle Rafila!!
    Rafila asta e specializat in MIcrobiologie, este Seful Societatii Romane de Microbiologie, al carei SCOP e, conform site-ului Institutiei: „Scopul Societății Române de Microbiologie constă în crearea unui cadru organizatoric adecvat pentru toți specialiștii din domeniul microbiologiei, bolilor infecţioase si sănătaţii publice în vederea ridicării nivelului profesional și științific al școlii românești de medicină şi de microbiologie și a îmbunătățirii continue a cercetării și practicii medicale.”
    Adica, tocmai celebrele Infectii intraspitalicesti!!!
    Ani de zile dupa terminarea Facultatii de medicina, bugetarul Rafila a avut fel de fel de inalte functii(a-propos, e bugetar MILIONAR!!) in fruntea Institutiilor din domeniu: sef la Institutul National de Sanatate Publica, seful Societatii Romane de Microbiologie, Director la Spitalul Boli Infectioase Colentina, Director DSP Bucuretsi, Director Institutul de Boli Infectioase Matei Bals, Director si Secretar de stat in Minsiterul Sanatatii si multe alte functii bugetare in domeniu, il intreb: dle Rafila, NU te-am auzit niciodata precoupat de Infectiile Intraspitalicetsi, NU ai FACUT nimic in scopul rezolvarii acestei GRAVE Probleme a sistemului medical romanesc: Romania ocupa Locul I in UE la morti cauzate de Infectiile intraspitalicesti, desi Medicii romani NU comunica si ascund Cifrele reale ale Infectiilor intraspitalicesti, de teama sa nu fie sanctionati de sefii spitalelor!!
    NU ai facut nimic, dle Rafila, esti un neica nimeni ca Dragnea, ca Veorica si ca oricare politruc roman de la orice partid!!!!
    Iesi si constati acum ceea ce noi, romanii suportam pe pielea noastra de 32 de ANI!

  2. ziare.com: „Cum au ”uitat” autoritățile în pandemie de infecțiile nosocomiale din spitale. Cifrele indică o SUBRAPORTARE ridicolă.
    ANALIZĂ.
    Numărul real al infecțiilor nosocomiale din România continuă să fie unul subevaluat, deși legea care obligă spitalele să prevină, să trateze și să raporteze aceste infecții e în vigoare de un an. Pe hârtie, lucrurile arată bine: dacă ar fi să ne uităm la datele raportate de autorități, ar însemna că spitalele din România sunt de 7 ori mai sigure decât cele din străinătate.
    Infecțiile nosocomiale sunt definite de Legea nr. 3 din 8 ianuarie 2021 drept „infecții ce apar la pacienții care primesc îngrijiri în unități medicale sau în centre rezidențiale sau care au primit recent asemenea îngrijiri și care nu erau manifeste sau în incubație la momentul internării”. Denumirea lor vine de la termenul grecesc nosokomeion (nosos = boală, komeo = a îngriji).
    Subiectul infecțiilor nosocomiale din spitale a ajuns în atenția publicului odată cu tragedia din Clubul Colectiv din 30 octombrie 2015, soldat cu 65 de morți: 24 la fața locului, iar restul în spitale. O parte dintre pacienții cu arsuri grave trimiși în străinătate pentru tratament erau „bombe bacteriologice” – așa cum i-au descris medicii care i-au primit în spitalele de peste hotare.
    Câte infecții nosocomiale avem „pe hârtie”: 0,98% din cazurile externate.
    Doar o autosesizare a Avocatului Poporului din vara anului 2021 a făcut ca aceste date să fie completate cu situația infecțiilor intraspitalicești din primul an de pandemie.
    Așa a aflat publicul că în 2020 s-au înregistrat 23.208 de infecții nosocomiale la 2.377.235 de pacienți externați, adică 0,98%.
    Pe site-ul INSP nu a fost publicat, încă, un Raport oficial cu privire la infecțiile intraspitalicești din 2020.
    „Institutul Național de Sănătate Publică arată, prin răspunsul înregistrat cu numărul 10274/19.05.2021, faptul că România se confruntă cu o problemă a fenomenului infecțiilor nosocomiale, existând o subraportare a infecțiilor asociate asistenței medicale. (…) Estimările efectuate la nivel comunitar arată că, în statele membre, între 8% și 12% din pacienții spitalizați suferă din cauza evenimentelor adverse în timp ce li se acordă asistență medicală. (…) Așadar, compararea datelor din țară cu cele de la nivel european oferă un indiciu cu privire la faptul că datele raportate din spitalele din țară NU reflectă realitatea din teren, fiind vorba de o SUBRAPORTARE – așa cum arată și INPS”, reține Avocatul Poporului.
    Fenomenul SUBRAPORTATII infecțiilor intraspitalicești.
    „În anul 2019, nivelul MRSA în România a rămas cel mai ridicat din toate statele UE/EEA, aşa cum se întâmplase şi în anii anteriori, 2012-2018; tendința de scădere a acestui nivel este prezentă și în România, dar mai lentă decât la nivel european. Diferența dintre ponderile de rezistență de la noi și din restul statelor europene poate fi explicată de eficiența măsurilor de limitare a transmiterii interumane de germeni în spitalele din alte state și cele din România, precum şi de consumul mult mai mare de beta-lactamine în România”, se mai arată în Raportul INSP.

  3. Chiar stiu acum un vecin care s-a intors din spital cu clostridium dificile si acum face un tratament de lunga durata care nici nu prea se gaseste!

    • In Spitalele publice intri ca voda prin loboda la internare: nu se cere nici un Examen pentru Bacteria Clostridium Difficile, pentru ca e scumpa!
      Din acest motiv colcaie bacteriile nozocomiale prin Spitalele publice din Romania!
      La Spitalele private, Examenul de Clostridium Difficile si Testul COVID PCR sunt OBLIGATORII, cu cel mult 3 zile inainte de internare!!!!
      De exemplu: la Spitalul Sfantu Constantin din Brasov, costa: 200 Lei testul PCR anti Covid si 140 lei Examenul Clostridium dificile + Testul PCR! Ambele obligatorii la internare pentru operatie!
      Examenul Clostridium Dificille + testul PCR costa 300 Lei la Sanador!!

      La spitalele publice se face doar testarea Anti Covid, nu stiu daca test rapid sau PCR!!!
      BANII dicteaza iar Spitalele publice NU aloca bani pentru asa ceva, trebuie sa le ramana pentru furat!
      Testul anti-Covid se face de „ochii” pandemiei, pentru ca e Decizie la nivel mondial si UE de Raportare a Cazurilor de COVID!
      Altfel, Romania nu cred ca ar fi facut!

    • Desi, spune Site-ul SINEVO:
      „În ultimul deceniu a crescut severitatea infecției cu Clostridium difficile, aceasta devenind una dintre cele mai frecvente infecții ce poate fi dobândită intraspitalicesc. Această tendință se datorează selectării naturale a unei tulpini bacteriene hipervirulente, cu potențial de declanșare a unor forme severe de boală, cu rezistență crescută la antibioticele uzuale (cefalosporine de generația III și IV, fluorchinolone, carbapeneme).
      Din anul 2014 această patologie devine și în România o problemă de asistență medicală publică, intrând în PROGRAMUL de SUPRAVEGHERE, PREVENIRE și control al Ministerului Sănătății. Această abordare a fost determinată de incidența sa crescută în cadrul infecțiilor nosocomiale (infecții ce pot fi recunoscute clinic şi/ sau microbiologic, pe baza dovezilor epidemiologice ale contractării acesteia în timpul spitalizării). Cei mai importanți factori de risc pentru ICD (infecția determinată de Clostridium difficile) sunt reprezentați de terapia cu antibiotice, vârsta >65 de ani și spitalizarea prelungită sau proveniența din anumite medii comunitare – azile de bătrâni.”
      Programul exista, dar Examenul Clostridium dificile NU se face la internarea in Spitalele publice!
      Examenul se face doar la aparitia semnelor de diaree acuta.

  4. Cum a ridicat ieri problema ministrul au aparut si astia.

  5. ba chiar .. 6.500 de ani ..

    🙂

  6. Cum să limitezi infecțiile, când majoritatea covârșitoare a romanilor nu se spală pe mâini , nu au nici o noțiune elementară de igienă . Cei care se scălămbăie , nu-s cumva ong-iști , din ăia care vor îi salveze pe români .

    • PSD-ul tău doar a furat din Sănătate. Nu e o infracțiune să reclami hoția uriașă care le-a cumpărat vile uriașe PSDiștilor.

  7. Tot pe Voiculescu dați vina, el care a fost ministru 5 minute, iar PSD a avut Ministerul Sănătății mai mult de 20 de ani. De-asta nu aveți nimic funcțional în țară, îi hăituiți pe puținii oameni cinstiți pe care-i mai aveți, fiindcă nu aveți discernământ.

  8. Articol incorect. Am trecut pe acolo și erau cinci manifestanți, nu patru!

    • Pai da, se pare ca doar pe aia 4 ii interesează cu adevărat. Cum doar pe aia 30% care votează ii interesează cu adevărat.

  9. De la Voiculescu a început totul! El a schimbat modul de raportare ca să iasă bine. PSD trebuie să repare urgent prostia făcută de USR.

    • USR a daramat si cele 8 spitale regionale facute de PSDraknea/Dancila intre 2016 si 2020! 😀
      Pe asta ai uitat s-o spui! 😛

  10. Sa stiti ca avem si Legislatie si OUGuri si Planuri in domeniu:
    8 Februarie 2016.
    „Comunicate de presa.
    Ministerului Sănătății a expus, astăzi, Planul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizare a utilizării antibioticelor și a antibiotico-rezistenței.
    Ministerul Sănătății a organizat în această perioadă un grup de lucru format din specialiști epidemiologi, microbiologi, de boli infecțioase și de sănătate publică care au elaborat un Document programatic privind principalele direcții de acțiune care trebuie urmate în perioada următoare în cele mai importante spitale din țara noastră unde pot apărea mai frecvent infecții nosocomiale și unde se înregistrează cele mai mari consumuri de antibiotice să fie incluse în acest efort organizatoric, profesional și material.
    “În următoarele 2 luni vom începe în 70 de spitale de urgență, institute, spitale mari mai multe evaluări pe baza unor chestionare care vor fi analizate de către specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică pentru a se identifica un calendar de măsuri privind resursele umane, dezvoltarea de ghiduri și metodologii de diagnostic și supraveghere a infecțiilor nosocomiale și rezistenței la antibiotice, modificări în structura organizatorică și de personal a unităților sanitare și completarea echipamentelor și dotărilor necesare activității în aceste domenii. Vrem să dezvoltăm programul de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale existent, care este în acest moment un program restrîns “ au declarat conf.dr. Victor STRÂMBU, secretar de stat în Ministerul Sănătății
    Secretarul de stat a adăugat că, pe termen mediu, se intenționează dezvoltarea în spitale a unor activități care să permită utilizarea judicioasă a antibioticelor, supravegherea și intervenția eficace, dar și INCURAJAREA Raportării infecțiilor nosocomiale, pe baza unor indicatori.”măsurabili.”

    Ati mai auzit vreun cuvintel despre acest Plan, l-a pomenit macar dl Rafila?!
    NU.
    A ramas pe hartie, ca oricare Program de guvernare, Plan de dezvoltare, Strategie, etc….

  11. Ministerul Sănătăţii – MS – Ordin nr. 1101/2016 din 30 septembrie 2016.
    Ordinul nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitar prevad
    „1. Unităţile sanitare publice şi private cu paturi asigură organizarea şi
    funcţionarea serviciilor/compartimentelor de prevenire a infecţiilor asociate
    asistenţei medicale, după cum urmează:
    a) la nivelul tuturor unităţilor sanitare cu paturi, de stat sau private, se
    organizează servicii/compartimente specializate de prevenire a infecţiilor asociate
    asistenţei medicale;
    b) activitatea serviciilor/compartimentelor este asigurată prin personal propriu,
    angajat în acest scop, sau prin contractarea de prestări de servicii specifice cu
    direcţia de sănătate publică judeţeană şi a municipiului Bucureşti, sau cu furnizori
    privaţi care oferă servicii de consultanţă de epidemiologie;
    c) serviciul/compartimentul trebuie să aibă în componenţă cel puţin un MEDIC EPIDEMIOLOG, cu funcţie/atribuţii de şef serviciu/coordonator compartiment şi
    membru în Comitetul director al unităţii sanitare, direct subordonat managerului
    unităţii;”

    Azi, majoritatea Spitalelor publice din Romania NU au medic epidemiolog!!!
    7.11.2020: Adriana Pistol, sefa Institutului National de Sanatate publica: Romania are maxim 130-140 de Epidemiologi, cu o medie de varsta de peste 55 de ANI, un numar extrem de mic avand in vedere ca fiecare Spital ar trebui sa aiba cate 1 Epidemiolog.”
    Din 2020 cand dna spunea asta, nimic nu s-a intamplat, nimic nu s-a schimbat….

  12. Rafila nu are nevoie de alte studii, are nevoie de laboratoare dotate si de raportare corecta. In spitale, si in cele private nu exista circuite seoarate. Ambulator si primire pacienti analize separat si spital separat. Ex. Medlife ortopedie Bucuresti. Din acelasi hol se afla pacienti din afara pentru investigatii si se intra si in spital, cu lifturi. Se coboara medici si asistente din spital pe acelasi hol. Organizare proasta au majoritatea spitalelor.