FOTO Cel mai vechi oraș atestat în România: Cum ajungi la Cetatea Histria și ce poți să faci în zonă/ O biserică îngropată de pe vremea otomanilor, cherhanale și o plajă sălbatică sau o masă lipovenească

Un complex arheologic de la 55 de kilometri de Constanța poate fi vizitat într-o excursie de jumătate de zi, poate când nu e vreme de plajă sau atunci când vrei să vezi ruinele celui mai vechi oraș atestat în România: Cetatea Histria.

În primul oraș atestat istoric pe teritoriul României s-au emis și primele monede de pe teritoriul actual al țării (în 480-475 î.Hr.) Cetatea avea și un port activ la Marea Neagră, în golful marin care astăzi este lacul Sinoe.

Histria a fost descoperită în 1868 de către arheologul francez Ernest Desjardins iar primele săpături arheologice științifice au avut loc în 1914, sub conducerea lui Vasile Pârvan. Echipele de arheologi au descoperit, în peste 100 de ani de săpături, locuințe particulare, temple (templul lui Zeus, templul Afroditei), basilici, porți, elemente de infrastructură, înscrisuri epigrafice, monede, podoabe, necropole.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Situl arheologic conține 12 obiective care pot fi vizitate, întinse pe o suprafață considerabilă. Nu este recomandat ca cetatea să fie vizitată într-o zi foarte călduroasă. Cele 12 puncte ale complexului sunt:

• Poarta mare a cetății romane târzii, piața mare a cetății târzii, edificiul comercial și două basilici civile, băile romane (thermele), basilica ”Pârvan”, basilica episcopală, cartierul rezidențial roman târziu, zona sacră grecească cu templele lui Zeus și al Afroditei, incinta elenistică, basilica extra muros, băile romane (therme 2), poarta 1 a incintei romane timpurii.

Înainte sau după ce vizitei cetatea poți vizita, de asemenea, biserica îngropată din localitatea Istria, un superb monument istoric de categoria A. Construită la 1860, când Dobrogea era parte a Imperiului Otoman, biserica a fost ridicată conform regulilor impuse de otomani, adică fără turle și cu o pardoseală la aproximativ 1 metru mai jos de nivelul solului.

Tot în aceeași zi poți da o fugă pe plaja din Vadu, care se află la 25 de kilometri de Istria, pe care îi parcurgi în jumătate de oră. Tot atunci poți să te relaxezi la Corbu, unde ai și mai multe cherhanale sau locuri unde poți să bei ceva.

Sau dacă vrei o masă pescărească sau cu specific lipovenesc, cel mai apropiat loc unde poți face asta este Jurilovca, la 39 de kilometri distranță, pe care îi parcuri tot în aproximativ jumătate de oră.

Scurt istoric al cetății, conform informațiilor furnizate de complexul arheologic

Fondată la jumătatea secolului al VII-lea î.Hr. de către coloniștii greci din Milet, Histria devine în perioada arhaică una dintre cele mai puternice cetăți din zonă și un important centru comercial ce asigura legătura între lumea est-grecească și triburile din zonă. Dezvoltarea a fost favorizată și de faptul că cetatea se afla în apropiere de Dunăre, de unde își ia și numele: Istros, în limba greacă.

Se consideră că a fost distrusă în perioada regelui persan Darius I (sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr.). Aristotel spunea că Histria a devenit democrație în secolele V-IV î.Hr, atunci când se construiește și un nou zid de apărare.

Aici s-au stabilit foarte multe legături comerciale cu lumea grecească, fiind o perioadă de maximă prosperitate pentru cetate în secolele IV-I î.Hr.

Dar cetatea a decăzut puternic în secolul I î.Hr. și este distrusă masiv în timpul campaniei regelui dac Burebista. Romanii pun stăpânire pe zonă după cucerirea locurilor, dar cea mai gravă distrugere din istoria cetății este suferită în secolul al III-lea d.Hr., atunci când goții au învăluit zona în teroare.

Cetatea își mai revine odată în secolul IV și are nevoie de două sute de ani să redevină foarte prosperă. Cetatea decade definitiv după retragerea romană, nu mai este centru urban și devine tot mai nesemnificativă, ultimele atestări de locuire fiind în prima jumătate a secolului al VII-lea d.Hr.