G4Media.ro

Florin Cîțu, înțepături la adresa BNR: „Sper doar că nu am ratat…

Florin Cîțu, înțepături la adresa BNR: „Sper doar că nu am ratat o măsură în trecut și acum să ne grăbim să stingem”

Premierul demis Florin Cîțu este de părere că este nevoie de un comitet de macrostabilitate în cadrul Băncii Naționale a României pentru a discuta problema inflației care a depășit estimările BNR. Premierul afirmă că speră că banca centrală nu a ratat să ia măsuri în trecut, iar acum se grăbește să „stingă”, prin măsuri restrictive care ar putea pune în pericol creșterea economică.

Cîțu a lansat câteva înțepături la adresa BNR după ce Banca centrală a început să crească dobânda-cheie pentru a controla inflația.

Principalele declarații:

  • Dinamica prețurilor a depășit estimările Băncii Naționale  a României.
  • Politica monetară în România este independentă, deciziile sunt ale BNR.
  • Dar cred că este nevoie de un comitet de macrostabilitate, decide domnul guvernator când să îl facă.
  • Dacă această inflație este temporară, deci dacă o vedem ca pe un eveniment tranzitoriu, lucrurile sunt ok și vom merge pe ceea ce estimează banca centrală.
  • Eu sper doar că nu am ratat o măsură în trecut și acum să ne grăbim să stingem acest…, să reducem prețurile prin măsuri de politică monetară restrictivă, care ar putea să pună în pericol creșterea economică.
  • Dar sunt sigur că Banca Națională are cele mai bune măsuri pentru a se asigura că inflația va scădea în perioada următoare și va reveni pe trend descrescător, așa cum arată estimările băncii centrale.
  • Despre inflație: Era mult mai bine să fie atacată din trecut

Citește tot articolul pe Economedia.ro

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

19 comentarii

  1. Da deci s-a inteles? BNR este de vina pt inflatie nu supercacazzz.

    • Probkema este globsla. Si nu a prea fost prevazuta. Maii ia o gura de crema maro!

    • Goe sa-ti aduc aminte ca aceiasi atitudine o aveau si Dragnea, Orlando si Vlacov. Cine se aseamana ar trebui sa se adune. Nu ma surprinde ca nu te deranjeaza atitudinea lui Citu, doar esti un mic fan uselist.

  2. Joacă – te, tembelule, joacă-te, că poate-l enervezi pe Manole și-ți bagă o dobândă cheie de 5% și lasă și cursul liber de-ți pune economia pe butuci in doi timpi si trei mișcări!

    • Si inca 5% e putin. Daca ai fi bancher, ai da bani cu imprumut cand inflatia e la peste 10%? La mine pana si mancarea pusicii a crescut cu 20%.

  3. Inflația reală este cel puțin 15%, cea oficială nu are legătură cu realitatea!

  4. bre nea ca.catzu ai loc acolo la BNR asigurat asa am inteles, te duci cu Dancila, ca amandoi la fel de „meritocratie si fara compromisuri” sunteti

    • hehe…!
      Aia a fost si s-a dus!
      Nu mai pupa el post la BNR nici ca usier.
      El se pricepe numai sa cheltuie de pe cardul de credit; de returnare scapa cu fuga.
      Care banca il mai angajeaza?
      Singura sansa care i-a mai ramas e in politica si se tine de ea cu dintii.

    • Doi usecurici priceputi la toate sunteti voi!

  5. Tiparnita BNR si refuzul monedei euro este esenta mafiei romanasti.

  6. Alo BNR ,asta bețivul,vrea la voi ! Mai este loc lângă Viorica?

  7. Cazzo, nu-l supara pe Isărescu ca nu mai pupi în veci clanta de la poarta BNR-ului….

  8. Mai 2018: Cum spunea Vicepresedintele PNL Florin Citu in 4 Mai 2018 ca Explozia INFLATIEI e CAUZATA de Politica FISCALA a Guvenrului Dancila!
    In urma acuzatiilor V. Dancila ca BNR e RESPONSABILA de Cresterea Inflatiei, Haos Werner Johannis a chemat-o la Cotroceni, dar Dragnea NU a lasat-o sa mearga, Dragnea a chemat el BNRul in frunte cu Isarescu la el in Biroul Camerei Deputatilor!

    rfi.ro: „Florin Cîţu (PNL): Întâlnirea dintre BNR şi Guvern e un mesaj clar pentru Iohannis.
    4 Mai 2018.
    Florin Cîţu comentează declaraţia lui L. Dragnea, care spunea la finalul întâlnirii cu reprezentanţii BNR că SURSELE Inflaţiei din prima parte a anului sunt externe: „Eu am INDOIELILE mele în ceea ce priveşte declaraţia lui Liviu Dragnea de la sfârşitul întâlnirii. Este necesar să avem un Comunicat şi din partea BNR, înainte de a trage CONCLUZIA, pentru că dacă rămânem cu concluzia lui L. Dragnea, asta ar însemna să NEGAM tot ceea ce spune BNR în Comunicate oficiale de 1 an de zile, ca SURSELE Inflaţiei sunt Costurile mai mari, Politica fiscală(a guvernului Dancila!), dar aşteptăm luni, sper eu, un Comunicat din partea BNR, care să clarifice acest lucru. Eu nu aş lua chiar aşa ce spune Liviu Dragnea, nu aş da foarte mare crezare”.

    Senatorul PNL crede că de fapt mesajul întâlnirii dintre Guvern şi BNR era pentru preşedintele Klaus Iohannis: „Întâlnirea din biroul lui L. Dragnea mi-a lăsat un gust amar, pentru că L. Dragnea a procedat aşa nu ca să-l timoreze pe Guvernator, ci ca să-i dea un mesaj clar preşedintelui Klaus Iohannis. Nu i-a permis premierului Dăncilă să meargă la Cotroceni pentru mediere, întâlnirea a fost în biroul lui Dragnea, la care a participat doar Guvernatorul şi 1 fost membru PSD, care este prim-viceguvernator(Florin Georgescu), nu conducerea BNR, iar la sfârşitul întâlnirii a ieşit şi a spus clar că NU există un conflict între Guvern şi BNR, ci este un conflict INVENTAT de preşedinte. Deci este clar un mesaj pentru preşedintele României, NU avea nici o legătură cu Banca centrală(BNR). Pentru L. Dragnea, ameninţările şi intimidările au devenit politică de stat. Asta am văzut eu ieri în acea întâlnire, iar mesajul a fost clar pentru preşedintele României, NU are legătură cu Banca Naţională”.

    Cand zombie era in opozitie, Inflatia NU era problema BNR!
    Cand zombie e Premier si Inflatia a explodat, brusc Inflatia e problema BNR!
    Ipocrizie zombilitica!!
    Oare Haos ce spune azi?!

  9. Guvernatorul BNR, atac la Premierul Florin Citu fix pe tema Inflatiei:
    capital.ro: „Umilința supremă pentru Florin Cîțu: A venit de acolo de unde chiar nu se aștepta! „Eşti economist sau eşti visător?”
    25 septembrie 2021
    Vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a participat a dezbaterea “Pandemia, schimbarea climatică şi societatea”, organizată pe tema cărţii academicianului Daniel Dăianu.
    Guvernatorul BNR a precizat că Sectorul Guvernamental este cel care creează DEFICITUL Extern.
    Mugur Isărescu pune tunurile pe Florin Cîțu: Eşti economist sau eşti visător?
    În cadrul dezbaterii “Pandemia, schimbarea climatică şi societatea”, guvernatorul BNR spune că în 2020 sectorul deficitului extern era în surplus cu 4%.
    ”Trebuie să strângi cureaua”.
    Guvernatorul BNR mai spune că o reducere echivalentă a unui procent din PIB a Deficitului se face foarte greu “pentru că trebuie să strângi cureaua într-un fel, şi să vezi cine o strânge, la ce nivel o strânge, cum se strânge”.
    Chiar dacă Mugur Isărescu nu i-a spus concret numele premierului, acesta a făcut aluzie la Florin Cîțu.
    “Este foarte greu de făcut (corecţia n.r.). Mai ales dacă ai de strâns 5-6 procente din PIB şi o întinzi pe câţiva ani. Foarte bine că o întinzi, că altfel creezi o recesiune şi deficitele vor fi mai mari. Spune el (autorul n.r.), dar spun şi eu. Ăsta este adevărul.
    Se face o corecţie? Se pare, hai mă, mai reduci din deficit! Sau ştii ce înseamnă asta? Îi ştii consecinţele? Eşti ECONOMIST sau eşti VISATOR să crezi că lucrurile se fac uşor?
    Nu se fac deloc uşor.
    Păi, nu, lăsăm inflaţia…
    Cum să lăsăm inflaţia? Ce, dacă lăsăm inflaţia ce face? Cine plăteşte nota?
    Tocmai cei săraci.
    Nu sunt destul de sărăciţi?
    Ai o viziune asupra costurilor sociale?
    Poate societatea să facă aşa ceva?
    Şi apoi hai să fim oameni serioşi, credeţi că funcţionează?
    Dacă INFLATIA Creşte, credeţi că presiunea salarială nu vine imediat pe locul imediat din urmă şi anulează orice corecţie pe care poate să o facă inflaţia? Şi până la urmă intri într-un fel de spirală. De câte ori trebuie să dăm cu capul de o asemenea chestiune? Lăsăm cursul. Lăsăm cursul şi facem corecţia deficitului extern. Zău? Cum facem corecţia? Păi ştiţi, stimulează exporturile, descurajează importurile. Credeţi că numai acolo e problema?
    Vă dau 2 cifre: în 2020 deficitul extern 5%, deficit bugetar la 9%. Ce spune asta? Că sectorul guvernamental este cel care creează Deficitul în TOTALITATE. Mai mult decât atât, înseamnă că sectorul neguvernamental e în surplus, de la 5 la 9%, cu 4 procente. Cifra e clară.
    Deficitul de cont curent este egal cu Deficitul sectorului guvernamental, suma algebrică plus situaţia sectorului neguvernamental. Şi atunci ce fac? Sper că depreciind cursul mai pot să stimulez surplusul neguvernamental? Că nu se împacă deficitul balanţei de plăţi cu deficitul sectorului privat. Acesta poate să fie în surplus. Înseamnă că deficitul şi ăla comercial e dat în special de cheltuielile guvernamentale”, a explicat într-o manieră personală Mugur Isărescu.

  10. cursdeguvernare, 13.10.2021: „Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%!
    Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna septembrie 2021, până la pragul de 4%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
    Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel din ultimele 12 luni, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.
    De data aceasta, însă, evoluția dobânzilor la noile credite luate „a la long” este în acord cu trendul general față de țările UE. Acestea s-au majorat, totodată, în țările central-europene care sunt în afara Zonei Euro și au regim valutar similar cu al nostru: în Cehia (de la 1,74% la 1,90%), Ungaria (de la 2,84% la 3,09%) și Polonia (de la 1,60% la 1,87%).
    Din afara zonei euro, la care aspiră deja prin anticamera ERM II, Croația a reușit să obțină condiții mai avantajoase (de 0,43% a coborât la 0,37%) iar Bulgaria a fost aproape staționară ( de la 0,14% la 0,15%).
    Zona Euro a revenit din domeniul negativ și a consemnat o medie de +0,07%, iar media UE27 a urcat la +0,39%, de la +0,23% în luna precedentă.
    Din fostul bloc estic, cel mai bine s-a plasat Slovacia (care a adoptat moneda unică încă din 2007), cu -0,08%, la egalitate cu Austria. Finlanda (-0,07%) și Danemarca (-0,01%) au rămas și ele, de puțin, pe minus. Grecia (+0,80%) și-a inversat brusc trendul descendent dar s-a plasat numai ceva mai slab decât Italia (+0,78%).
    În acest context, România a păstrat detașat PRIMA poziție în Topul celor mai SCUMPE împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii și s-a distanțat de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar. Majorarea costurilor de împrumut la cote mult peste practica europeană în materie ar trebui să ne dea de gândit din perspectiva majorării datoriei publice.
    De ce se împrumută România cel mai scump din UE: cei 5 indicatori care anihilează avantajul creșterii economice.
    Nu este suficient să ai o creștere economică mare – mai ales dacă ea este fie conjuncturală, fie bazată pe consum – pentru a fi considerat solvabil și, deci, a te împrumuta la dobânzi mici.
    România este campioana europană a costurilor mari la creditele pe termen lung – departe de vecinii săi, fostele state comuniste, nemaivorbid de statele vestice ale UE.
    Ecuația și spatele calculului dobânzilor. Rating-ul de țară.
    Indicatori precum nota acordată de marile agenții de rating unui stat, dar și nivelul CDS-urilor (credit default swaps, instrumente ce ”măsoară” probabilitatea ca un stat să ajungă în incapacitate de plată) sunt elemente care se regăsesc în calcul nivelului costului de finanțare.
    Din această perspectivă, România stă cel mai prost din rândul statelor analizate, aflându-se la o singură treaptă distanță de ”junk” așa-numită categorie nerecomandată investițiilor.
    Cehia are de departe cele mai bune calificative, fiind urmată de Polonia și Ungaria.
    – Deficitul bugetar: România, campioana desăvârșită in UE a ultimilor 5 ani.
    – Deficitul de cont curent: România – singura pe negativ în regiune
    – Inflația.
    Dobânzile la care se împrumută un stat mai sunt influențate de nivelul inflației. Ridicarea restricțiilor și reluarea activității economice au dus la o creștere accelerată a cererii și implicit a inflației. Peste acestea s-a suprapus o criză a prețurilor la energie.
    În situația în care așteptările inflaționiste cresc, dobânzile la bonduri au tendința de a crește deoarece instrumentele cu venit fix devin mai puțin interesante pentru investitori.”

    Urmeaza Evaluarea de toamna a marilor Agentii de rating…e bineeee!!!!

  11. Cu PNL la putere, România a ajuns jucăria băncilor: Dobânda RECORD cu care au fost acordate împrumuturile de joi
    14/10/2021
    Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, joi, 600 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 108 de luni, la un randament mediu de 4,93% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
    Valoarea nominală a emisiunii de joi a fost de 600 de milioane de lei, iar băncile au subscris 949 milioane de lei.
    Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 90 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.
    De asemenea, Ministerul Finanţelor a RESPINS toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru certificate de trezorerie cu discont pe 11 de luni, prin care intenţiona să atragă 400 de milioane de lei, considerându-le la un nivel NEACCEPTABIL al randamentului.
    Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna octombrie 2021, împrumuturi de la băncile comerciale de 5 miliarde de lei, din care 800 de milioane de lei prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discont şi 4,2 miliarde de lei prin nouă emisiuni de obligaţiuni de stat.
    La acestea se poate adăuga suma de 630 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
    Suma totală, de 5,6 miliarde de lei, este cu 1,2 miliarde de lei peste cea de 4,405 miliarde lei programată pentru septembrie 2021 şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.