Financial Times: Unde nu vor alegătorii să-i facă vânt puterii – și de ce

În timp ce Donald Trump să pregătește să-și preia funcția, victoria lui încă mai e văzută în general ca parte a unei tendinței mondiale: alegătorii nemulțumiți se întorc împotriva propriilor conducători. Însă revolta aceasta nu e de fapt globală. Ea se limitează doar la lumea dezvoltată, potrivit Rador Radio România.

Anul trecut partidele de la putere au pierdut 85% din scrutinele din țările dezvoltate, în creștere de la media de 25% înregistrată la începutul mileniului. În țările în curs de dezvoltare tendința s-a inversat în sensul opus. În 2024 cam 25% din alegeri au fost pierdute de partidele aflate la putere, în scădere de la 50% la începutul secolului. Sondajele spun toate aceeași poveste: proporția respondenților mulțumiți de conducători a scăzut la vreo 30% în lumea dezvoltată, în vreme ce în lumea în curs de dezvoltare s-a menținut consecventă la peste 50%.

Cei aflați la putere sunt la fel de apreciați ca mai înainte în lumea în curs de dezvoltare, dacă nu chiar mai mult. Așadar, de unde această antiteză?

Ostilitatea la adresa puterii din Europa, Japonia și SUA a fost pusă în măsură mai mare sau mai mică pe seama recentelor puseuri de imigrație și inflație la bunurile de strictă necesitate, care la rândul lor alimentează opinia că sistemul e tot mai măsluit și mai părtinitor în defavoarea omului de rând. Aceasta alimentează la rându-i o tendință pe termen mai lung de declin al încrederii publice în guvernare. Însă toate aceste forțe sunt fie mai puțin puternice, fie cu totul absente în multe democrații în curs de dezvoltare, inclusiv unele mari în care partidele de la putere au câștigat alegeri, în frunte cu India, Indonezia și Mexic.

Alegătorii americani și europeni au reclamat în 2024 inflația drept cea mai mare problemă, caz în care efectele reziduale ale pandemiei au menținut prețurile dureros de piperate la bunurile de strictă necesitate. Și pentru că explozia inflației a fost mult mai gravă în țările dezvoltate, electoratul acestora a resimțit și șocul mai profund.

Ca exemplu: în 2024 prețul ouălor era încă în SUA cu 200% mai mare decât înainte de pandemie – comparativ cu numai 50% în India și Indonezia. Chiar și ajustate la creșterea inflației generale, prețurile locuințelor au crescut cu 17% în țările dezvoltate, față de numai 3% în cele în curs de dezvoltare, lucru care de altfel și explică de ce inaccesibilitatea locuințelor alimentează sentimente considerabile anti-putere în SUA și Regatul Unit.

Pe de altă parte, explozia imigrației a devenit și ea o temă electorală arzătoare în Vest, dar nu și în lumea în curs de dezvoltare. Comparativ cu 1980, proporția veniturilor naționale deținute de cei mai bogați 1% cetățeni a crescut de peste două ori în SUA, ajungând la 21%, în vreme ce în marile economii în curs de dezvoltare aceeași proporție a crescut numai ușor, cu 3%, atingând acum o medie de 18%. Cel mai uluitor e faptul că Mexicul e una dintre puținele țări din lume în care veniturile celor mai bogați 1% sunt în declin.

Impactul tot mai grav al inflației, imigrației și inegalității explică de ce numai 20% din americani afirmă că au încredere în guvern, în scădere de la valoarea maximă de peste 70% în anii ’60. În țările în curs de dezvoltare încrederea în guvernare e chiar ușor în creștere, în medie, susținută de progresele enorme realizate în ultimul deceniu de acele guverne care au recâștigat alegerile în 2024. Aproape 50% din mexicani și peste 70% din indieni și indonezieni declară că au încredere în guvernul lor.

Una dintre explicațiile acestei încrederi e procesul rapid de digitalizare a guvernării, care ameliorează automat serviciile publice prin eliminarea intermediarilor corupți. Guvernele țărilor în curs de dezvoltare, cu o medie susținută masiv de progresul Indiei, ajunseseră încă din 2022 să întreacă țările dezvoltate în indicele „maturității guvernării tehnologice” întocmit de Banca Mondială.

În lumea în curs de dezvoltare bătăliile electorale se poartă în mai mare măsură în jurul unor teme locale specifice. Partidul de guvernare din Mexic a câștigat alegerile în urma progreselor-record în lupta cu sărăcia, iar cel din Indonezia a învins mulțumită popularității președintelui Joko Widodo, în ciuda acuzațiilor că și-ar pregăti fiul să-i fie succesor. Premierul indian Narendra Modi și-a pierdut majoritatea parlamentară, dar tot a obținut un al treilea mandat, ajutat de o distribuire mai eficientă a ajutoarelor sociale. Și, în general, în toată India partidele aflate la putere au avut rezultate bune la alegerile regionale.

Aceste schimbări de atitudine par că vor persista. Sondajele arată că puterea va pierde alegerile generale din 2025 în toate cele trei țări dezvoltate în care vor avea loc: Germania, Australia și Canada. În lumea în curs de dezvoltare nu vor mai avea loc alegeri generale în țări importante, dar sondajele indică intenții de vot ceva mai variate. Puterea se îndreaptă spre înfrângere la alegerile naționale din Polonia și România, spre victorie în Ecuador și tot spre victorie la alegerile generale din Argentina și Filipine. Deocamdată, o mare parte a lumii în curs de dezvoltare nu vede vreun motiv urgent de a-i da pe „neisprăviți” afară.

Sursa: THE FINANCIAL TIMES / Rador Radio România / Traducerea: Andrei Suba