Fast fashion sub presiune: reglementările de mediu pun brandurile în fața unor provocări majore

Fast fashion a devenit recent ținta unor reglementări tot mai stricte la nivel european și internațional, menite să reducă impactul uriaș al industriei textile asupra mediului. Țintele principale: supra-producția, poluarea, poluarea apei şi gestionarea deșeurilor. În centrul atenției sunt platformele ultra-fast fashion precum Shein și Temu, dar regulile vizate se extind și asupra brandurilor mainstream precum Zara sau H&M.

Pe 10 iunie, Senatul francez a aprobat aproape în unanimitate un proiect de lege menit să limiteze fast fashion‑ul. Textul prevede o taxă ecologică progresivă, ajungând la 10 € per articol până în 2030, sau chiar 50% din prețul fără TVA, pentru companiile care nu respectă criterii de durabilitate – cu precădere Shein și Temu, dar în etapa inițială fără aplicare severă asupra Zara și Kiabi

Senatorul Jean‑Francois Longeot a subliniat că regulile trebuie să vizeze doar jucătorii „care ignoră realitățile de mediu, sociale și economice.”

La nivel european, noua Directivă privind responsabilitatea extinsă a producătorului (EPR) va obliga companiile să plătească pentru colectarea, sortarea și reciclarea textilului, atât online, cât și offline. În paralel, se lucrează la introducerea unui eco-scor pentru produse, iar exporturile de deșeuri textile sunt strict reglementate.

Producătorii trebuie să respecte ținte ambițioase de reciclare; legislația include pedepse concrete financiare aplicate în funcție de gradul de poluare al fiecărui articol vestimentar .

Fast fashion este responsabil pentru 8% din emisiile globale de CO₂ și 20% din apele uzate la nivel mondial, consumând peste 93 miliarde de metri cubi de apă anual – o amprentă mai mare decât cea a aviației și transporturilor maritime la un loc.

Platformele ultra-fast fashion, precum Shein, au fost considerate cei mai mari poluatori. În 2023, Shein a emis aproape 16,7 milioane tone CO₂, iar aproape 92% dintre articolele produse au ajuns rapid la groapa de gunoi, din cauza plasticului folosit și a calității reduse.

La Summit-ul Global Fashion 2025 (Copenhaga), participanții au atras atenția asupra riscului de „greenhushing” – expresia corporate despre raportări superficiale în loc de acțiuni reale și transparență completă.

Voluntari din Bangladesh și experți în sustenabilitate au solicitat politici mai stricte și susținere pentru muncitori și lanțuri de producție locale.

Noile reglementări europene și naționale obligă brandurile să se adapteze rapid. Strategiile precum reducerea ciclicității modei, taxe pentru produse poluante și ecoscoring devin standarde de conformare.

Branduri precum H&M își investesc resurse în fundații și tehnologii de reciclare, în timp ce Inditex (Zara) finanțează infrastructuri pentru reciclarea textilelor. Rămâne de văzut cât de eficient și rapid va fi transferul de la promisiuni la practici durabile.

Surse utilizate: reuters.com; voguebusiness.com; ft.com; yaleclimateconnections.org;