Fantomele liberale roz și comediantul Ciolacu: care sunt mizele politice ale răfuielilor din PSD și PNL

Stabilitatea coaliției PSD-PNL trece prin cel mai mare test. Cele două partide sunt forțate să adopte măsuri impopulare, cu impact asupra bugetarilor și mediului privat, iar fiecare e preocupat acum să arunce cartoful fierbinte în poala celuilalt. Primele atacuri publice relevă tensiuni atât între cele două partide, cât și în interiorul lor. Pentru că și Ciolacu și Ciucă înțeleg că a venit momentul decontului pentru anii de dezmăț pe banii cetățenilor.

• De ce e important să facem analiza politică a momentului: de reacția celor două partide depinde atât stabilitatea actualului guvern și o posibilă criză politică, cât și rezultatul anului super-electoral 2024. Alte mize politice ale pachetului de austeritate sunt supraviețuirea politică a lui Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.
• Analiza economică în sine trebuie să aștepte proiectele finale de OUG. Totuși, avem indicii date chiar de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș: el a spus ieri că măsurile trebuie să aducă 12 miliarde de lei, iar impactul așa-zisei reforme în sistemul bugetar e de 2,5 miliarde de lei. Asta înseamnă că impactul creșterilor de taxe și impozite va fi de circa 9,5 miliarde de lei. E evident, din cifrele prezentate chiar de Boloș (PNL) că povara cea mai mare a austerității o va purta mediul privat, în timp ce bugetarii vor trece printr-o reformă de formă. Dar discuția aplicată pe pachetul de măsuri o putem avea odată cu publicarea celor două proiecte de OUG

Esențială e cauza care a provocat această situație: un dezastru bugetar creat de PSD, sub ochii nepricepuți ai PNL. Gaura enormă de la buget, cu mult peste deficitul asumat de 4,4% din PIB, a fost creată de fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, care a supraestimat veniturile la buget și a subestimat cheltuielile. Așa a ajuns coaliția să fie obligată să impună noi taxe pe mediul privat. Iar acum, PSD face tot posibilul să arunce vina pe umerii PNL, deși tocmai partidul lui Ciolacu e responsabil pentru crearea acestui buget nerealist. Există, evident, și o vină a PNL: că a acceptat, prin fostul premier Nicolae Ciucă, un astfel de buget mincinos. Iar dacă vorbim de vină istorică, atunci tot PSD e responsabil: legile lui Dragnea din 2017-2019 sunt adevărate bombe cu explozie întârziată, cu costuri bugetare care cresc exponențial în fiecare an.

Și de aici și ineditul situației: e pentru prima oară când PSD trebuie să gestioneze, ca partid aflat la guvernare, un dezastru creat chiar de PSD. Până acum, partidele de dreapta erau cele care trebuia să rezolve crizele lăsate în urmă de PSD, cu consecințe politice care au dus până la dispariția lor de facto, vezi cazurile PNȚCD și PDL.

Miza fiecăruia dintre cele două partide e clară: să deconteze cât mai puțin din pierderile politice inevitabile. Pierderile politice vor veni din tăierea unor cheltuieli ale statului și din creșterea taxelor și impozitelor. De aici vin și tensiunile dintre PSD și PNL, dar și din interiorul PNL. Deocamdată, dinspre PSD nu există informații despre nemulțumiri față de mandatul lui Marcel Ciolacu, dar actualul premier are și el câțiva adversari redutabili care ar putea să deschidă o discuție internă.

Tonul criticilor publice între partide a fost dat de Rareș Bogdan, care a respins luni propunerile PSD de creșteri de taxe și impozite și a cerut tăieri de la ”statul gras”.

PSD-iștii au reacționat mai întâi chiar prin premierul Marcel Ciolacu, care a lansat critici voalate la PNL în conferința de presă de miercuri de la Ministerul Finanțelor. El a spus că ”am ajuns, după două guvernări nefericite, la un deficit de 9,2%” și că ”nu pot să nu regret faptul că aceste măsuri nu s-au discutat cu câteva luni, poate din luna februarie-martie, astfel încât ele să fie luate treptat”.

Atacul cu adevărat dur din partea PSD a venit prin Mihai Tudose, fostul premier intrat într-un con de umbră după scandalul presupusei hărțuiri sexuale de la Parlamentul European. În stilul său contondent, Tudose a scris miercuri despre ”fantomele liberale roz cu buline” care lansează “atacuri suburbane la adresa premierului Ciolacu” – aluzie la costumele colorate purtate uneori de Rareș Bogdan. Tudose i-a transmis într-o postare lui Nicolae Ciucă avertismentul că ”niște băieți deștepți din PNL” vor să-l dea jos de la conducerea partidului.

A venit apoi rândul lui Robert Sighiartău să dea replica, scriind că ”noi cei de la PNL așteptăm public scuzele comediantului Ciolacu”, cu referire la legea pensiilor speciale întoarsă de CCR în Parlament.

Ce ne spun aceste atacuri?

În primul rând, ele indică o stare de nemulțumire în interiorul PNL. Surse liberale au declarat pentru G4Media că mulți lideri sunt nemulțumiți de faptul că președintele Nicolae Ciucă și ministrul Marcel Boloș se comportă ca marionetele premierului Ciolacu, riscând astfel să îndepărteze publicul de dreapta dacă acceptă creșterile de taxe și impozite cerute de PSD.

Nemulțumirea PNL e însă în stadiu incipient, dovadă că singurele voci care îl provoacă pe Ciucă în ședințele interne sunt prim-vicepreședinții Dan Motreanu și Rareș Bogdan, ambii cu bază mică de putere în partid. Lor nu li se alătură niciodată alți lideri locali sau centrali cu greutate, ceea ce înseamnă că nu există masă critică în partid pentru contestarea lui Ciucă, în continuare puternic susținut de președintele Klaus Iohannis. Cu toate acestea, Ciucă a înțeles pericolul potențial și există deja discuții în partid despre un eventual congres PNL în toamnă în care el să își cimenteze poziția prin desemnarea drept candidat la prezidențiale.

În al doilea rând, schimburile de replici arată teama liberalilor că vor pierde masiv voturi dacă acceptă propunerile PSD de creștere a unor taxe și impozite. Sprijinit de economiști precum Cristian Socol, Leonard Badea (BNR) și Liviu Voinea (FMI), Ciolacu a ajuns să domine discuțiile din coaliție pe temele fiscale, iar Ciucă pleacă deseori de la aceste negocieri cu ideile PSD. Iar PNL a înțeles că dacă acceptă și jumătate din propunerile PSD de creșteri de taxe și impozite, va pierde enorm.

În al treilea rând: temerea PSD de consecințele electorale ale pachetului de măsuri. Deloc întâmplător, Marcel Ciolacu a refuzat să prezinte de la sediul guvernui pachetul de așa-zisă reformă a sistemului bugetar și s-a dus la Ministerul Finanțelor, locul controlat simbolic de PNL. Premierul și-a recitat rapid poezia de câteva minute și a plecat la propriu din conferință, lăsându-l pe ministrul PNL Boloș să detalieze măsurile cu impact asupra bugetarilor. Mai mult, Ciolacu a refuzat orice dialog cu ziariștii și a plecat în trombă cu mașina.

E simplu de înțeles de ce: orice mică reformă în mediul bugetar, cu tăieri de posturi de conducere și comasări ale unor instituții mai degrabă marginale va lovi, inevitabil, și în clientela de partid cu care PSD a umplut până la refuz instituțiile. Ca atare, Ciolacu și PSD-iștii vor încerca din răsputeri să nu se lipească de această temă și să o lase în brațele PNL. Care PNL, la rândul său, are de pierdut, pentru că și liberalii au plasat în administrația locală și centrală zeci de mii de clienți de partid, care acum tremură de grija salariului și a poziției.

Mai există o temere în PSD. Aceea că Ciucă ar putea fi schimbat de la șefia PNL și înlocuit cu un lider cu discurs anti-PSD. Tudose a spus-o explicit în postarea sa prin care l-a avertizat pe Nicolae Ciucă asupra acestui scenariu. Marcel Ciolacu a anunțat deja în mai multe rânduri: dacă Ciucă e dat jos de la șefia PNL, e probabilă ruperea coaliției. Șeful PSD știe că aproape orice alt lider în afară de Nicolae Ciucă ar face improbabilă, chiar imposibilă o coaliție, și asta ar însemna ca el să plece acasă de la Palatul Victoria și să-și fragilizeze poziția din partid.

Acesta e tabloul de moment, cu coaliția de guvernare umblând prin nisipuri mișcătoare. Iar timpul se scurge implacabil sub presiunea unui deficit bugetar care trebuie redus urgent. PSD și PNL trebuie să anunțe săptămâna viitoare și creșterile de taxe și impozite. Acela va fi momentul critic, punctul în care tensiunile politice vor da în clocot.