Factorii fundamentali din spatele prețurilor la energie și de ce investițiile, nu subvențiile, sunt cheia pentru prețuri mai mici

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Prețurile la energie sunt adesea percepute de consumatori ca fiind rezultatul unor decizii politice de moment sau al unor crize punctuale. Aceasta pentru că așa s-a întâmplat până acum în România. Deși au existat două încercări de liberalizare a pieței energiei în trecut (în 2018 și în 2021), statul a intervenit și s-a revenit la tarife reglementate. Însă nu aceasta este normalitatea într-o economie de piață.

În realitate, prețurile finale sunt determinate de factori structurali, care țin de modul în care un sistem energetic este construit, modernizat și finanțat în timp. Experiența României din ultimii ani arată clar că subvențiile pot oferi doar un răgaz temporar, în timp ce investițiile sunt singura soluție durabilă pentru prețuri mai mici și mai stabile.

Mai mult, subvențiile provin tot din banii consumatorilor, însă nu direct, ci sub forma alocărilor de la bugetul de stat. În plus, oamenii nu știu care este prețul real al energiei, fac risipă și nu-și iau măsuri de eficiență energetică. Investitorii stau în expectativă, pleacă sau ne ocolesc, pentru că nicio companie privată nu investește într-un climatic nepredictibil. Se ajunge astfel la instalații nemodernizate, rețele învechite și o calitate redusă a serviciilor.

Nu subvențiile, ci investițiile reprezintă cuvântul-cheie în energie. Investițiile duc la construirea unui sector energetic puternic, modernizat cu tehnologii de ultimă generație, unde penele de curent se rezolvă automat în câteva secunde și oamenii nu trebuie să se urce pe un scaun pentru a citi contorul, pentru că indexul se trimite automat prin contoare inteligente. Este singura soluție pentru a plăti un preț corect.

România continuă să aibă printre cele mai mari prețuri la energie din UE

Anul trecut, după patru ani de plafonare, oamenii au avut un șoc odată cu liberalizarea pieței de la 1 iulie: facturile s-au dublat și chiar s-au triplat în unele cazuri. Iată că subvențiile nu au ajutat la așezarea prețurilor pe piața angro, România având deseori cele mai mari prețuri la electricitate din Europa.

Un prim factor esențial pentru a reduce prețurile îl reprezintă investițiile în capacitățile de producție.

România dispune de un mix energetic relativ diversificat, dar o mare parte din centralele existente sunt vechi, ineficiente sau aflate la finalul duratei de viață, cum sunt de exemplu cele pe cărbune. Lipsa investițiilor în noi capacități reduce flexibilitatea sistemului și crește dependența de importuri în perioadele de vârf de consum, care, fiind mai scumpe, se reflectă și ele în facturile consumatorilor.

Investiții în producția, transportul și distribuția de energie

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a precizat, în octombrie, că prioritatea mandatului său vizează investiții masive în producția de energie pe gaz, nuclear și regenerabile, odată cu investiții în bateriile de stocare a energiei electrice.

Un al doilea factor major este starea rețelelor de transport și distribuție. Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) a atras atenția ca rețelele electrice au ajuns la limita pentru care au fost proiectate, iar Romania are nevoie, până în 2030, de investiții estimate între 9,2 și 11,5 miliarde euro pentru modernizarea rețelelor de distribuție, la care se adaugă încă 6,8 miliarde euro pentru rețelele de transport.

Importanța pieței gazelor

Piața gazelor naturale joacă, la rândul ei, un rol important, gazul fiind combustibil de tranziție spre energia verde. Investițiile în producție sunt importante, dar trebuie să existe și proiecte interne pentru a consuma eficient cantitățile de gaze extrase în România.

Spre exemplu, din 2027 va începe producția de gaze în perimetrul uriaș de mare adâncime Neptun Deep, iar România trebuie să-și pregătească proiecte pentru a utiliza acele resurse noi, astfel încât să obțină o valoare adăugată cât mai mare, nu doar să le exporte pe piețele vecine.

Utilizarea gazelor în combinate chimice ar putea ajuta agricultura, prin producerea de îngrășăminte chimice mai ieftine decât cele de import, iar folosirea gazelor în noi centrale electrice ar putea ajuta la echilibrarea sistemului energetic, în condițiile în care tehnologiile care funcționează pe bază de gaz sunt extrem de flexibile. Nu în ultimul rând, gazele din Marea Neagră ar putea încălzi mai multe case din România, dacă s-ar realiza investiții în extinderea rețelelor de conducte.

Și în cazul gazelor, prețurile finale au fost plafonate timp de patru ani, timp în care oamenii nu au luat măsuri de reducere a consumului, ci dimpotrivă, au perceput gazul ca fiind un combustibil ieftin.

Piața ar trebui să se liberalizeze la 1 aprilie 2026, potrivit calendarului actual, însă ministrul de resort, Bogdan Ivan, a anunțat că există și scenariul în care subvenționarea se prelungește pentru încă un an, ieșirea în piața liberă urmând să se facă treptat.