Home » Ochii pe rețele » EXPLICATIV | De ce susțin ”suveraniștii” că 60% din apa UE e în România” / Diana Șoșoacă, atac la ministra Mediului cu un fake grosolan
Secțiune susținută de Fundația Konrad Adenauer

EXPLICATIV | De ce susțin ”suveraniștii” că 60% din apa UE e în România” / Diana Șoșoacă, atac la ministra Mediului cu un fake grosolan

sursa foto: captură de ecran
Ascultă articolul

Scandalul resurselor de apă ale României și viralizarea știrilor false despre riscul de închisoare “dacă îți sapi o fântână” a creat mediul perfect pentru revenirea în prim plan a unei narațiuni care plutește în spațiul online “suveranist” de cel puțin un an: ideea că în țara noastră s-ar afla “60% din resursele de apă din Uniunea Europeană”. 

- articolul continuă mai jos -

Această informație falsă a fost readusă în atenția publicului de eurodeputata extremistă Diana Șoșoacă, șefa partidului extremist SOS, într-un atac devenit viral la adresa ministrei Diana Buzoianu:

  • “Singura chestie limitată ești tu, madam Buzoianu, 60% din apa Uniunii Europene e în România”, a transmis Șoșoacă într-un videoclip postat, duminică după-amiază, pe paginile sale de Facebook și TikTok.

Videoclipul în care europarlamentara o insultă pe ministra Mediului și aruncă un pahar cu apă spre cameră a strâns, în mai puțin de o zi, aproximativ 250.000 de vizualizări, 15.000 de reacții, peste 1.600 de comentarii și 2.400 de distribuiri pe Facebook și TikTok.

&nb

Secțiunile de comentarii au atras numeroase insulte și comentarii ironice la adresa “useristei” Buzoianu, care nu știe ce rezerve imense de apă are țara noastră și care, în final, a ajuns la “vorbele lui Georgescu”.

sursa foto: captură de ecran

sursa foto: captură de ecran

Legătura cu fostul candidat pro-rus la prezidențiale este una evidentă, deoarece Georgescu este cel care a popularizat această idee în România la începutul lui 2025, într-o serie de apariții publice în care a insistat despre potențialul României de a deveni un “jucător” pe piața globală de apă. 

  • “Noi avem surse de apă, inclusiv ape minerale, iar din toate resursele existente în Europa, 60-65% se află la noi. Piața mondială a apei este evaluată la aproximativ 300 de miliarde de euro în prezent, dintre care patru mari companii – Nestlé, Pepsi, Coca-Cola și Danone – controlează aproximativ 55%. În România, consumăm doar 6,5 miliarde de metri cubi de apă anual, dar avem un potențial de 40 de miliarde”, declara Georgescu, citat de Ziare.com, într-o emisiune Realitatea Plus din martie 2023.

În acea perioadă, presa suveranistă susținea că Georgescu este ironizat pe nedrept în spațiul public pentru aceste afirmații, pentru că afirmațiile sale erau bazate pe unele informații reale. Narațiunea pe care o susținea Georgescu este, însă, înșelătoare.

După cum a arătat Veridica în august, țara noastră nu are 60-65% din “toate resursele existente în Europa”, ci mai degrabă 3%, dacă ne referim la resursele de apă dulce regenerabilă anual în statele membre UE, sau mai aproape de 2%, dacă ne raportăm la întregul continent.

În ceea ce privește “potențialul de 40 de miliarde de metri cubi” de apă, această cifră este reală, confirmată inclusiv de Eurostat, dar acest flux intern regenerabil anual de apă dulce reprezintă aproximativ 3% din totalul UE. Țara noastră este pe locul 11 în Uniune din acest punct de vedere. 

Este adevărat și faptul că România consumă mai puțin de 7 miliarde de metri cubi de apă pe an, conform unui raport publicat în 2018 de Banca Mondială, însă asta nu înseamnă că țara noastră are un potențial real de a exploata sau vinde zecile de miliarde de metri cubi – un astfel de demers pur și simplu nu ar fi rentabil. 

După cum explica și Veridica în august, exportul masiv de apă spre alte țări ar necesita investiții semnificative în infrastructura de transport, în condițiile în care doar construirea unei conducte de transport din România spre o țară cum ar fi Grecia ar putea costa zeci de miliarde de euro. 

În spațiul public circulă, însă, de ceva ani, și ideea că România ar deține 60% din rezervele de apă minerală ale Europei – originea acestui procent este o analiză de piață publicată de compania de apă îmbuteliată Rio Bucovina și citată de presă în 2011. Această estimare este în continuare folosită în unele studii și analize private, însă nu este confirmată oficial.

Strategia națională din 2024 a României privind resursele minerale neergetice menționează apa minerală ca singura resursă minerală regenerabilă în timp real, dar nu oferă o estimare a debitelor.

În 2026, Comisia Europeană a publicat o listă a tuturor surselor de apă minerală naturală recunoscute oficial de către statele membre, dar nici această listă nu include o estimare a debitului total.

În orice caz, de la resursele de apă minerală până la peste jumătate din “apa Uniunii Europene” mai este încă un drum lung. Faptul cert este, așadar, că atacul Dianei Șoșoacă se bazează pe o informație falsă.

În acest context, este important de amintit faptul că narațiunea despre resursele neexploatate de apă ale țării noastre au intrat din nou în atenția publicului în contextul punerii în transparență la finalul lunii iunie, de către Ministerul Mediului, a proiectului de lege care înăsprește sancțiunile pentru diverse infracțiuni de mediu, menit să transpună o directivă europeană în legislația românească.

Publicarea documentului a creat aproape imediat un val de afirmații false pe rețelele de socializare, provenite în special din spațiul “suveranist” – cel mai viral fake pe acest subiect este acela că, sub noua lege, “riști închisoare” pentru o fântână săpată în propria curte.

 

Știri video

Comentarii

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole