Experții Comisiei de la Veneția vin luni în România pentru a analiza modificările aduse legilor Justiției

O delegație a Comisiei de la Veneția va ajunge luni, 11 iunie, în România pentru discuții cu autoritățile de la București în legătură cu modificările aduse celor trei legi ale Justiției, se arată într-un anunț oficial postat pe site-ul instituției.

Experții Comisiei de la Veneția vor avea întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul justiției, cu Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, procurorul general, DNA, Consiliul Superior al Magistraturii și cu reprezentanți ai comisiei parlamentare speciale condusă de Florin Iordache. De asemenea, vor avea loc discuții și cu reprezentanții asociațiilor de judecători și procurori.

Vizita delegației Comisiei de la Veneția are loc la cererea președintelui Klaus Iohannis și a Comisiei de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

G4Media.ro a scris, în exclusivitate, încă din 15 mai despre calendarul vizitei delegației Comisiei de la Veneția în România.

O opinie preliminară ar urmă să fie elaborată spre sfârșitul lunii iunie, potrivit calendarului comunicat autorităților române.

Membrii-raportori sunt experți din Finlanda, Franța, Suedia, Polonia iar supleanți Moldova și Belgia. Reamintim că ministrul justiției, Tudorel Toader, este membru în Comisia de la Veneția. Avizul Comisiei de la Veneţia este consultativ, dar practica arată că, de obicei, Curtea Constituţională ia în considerare acest aviz.

Context: Pe data de 26 aprilie, Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a aprobat solicitarea PNL de sesizare a Comisiei de la Veneția pentru exprimarea unui punct de vedere cu privire la modificările Legilor Justiției propuse de PSD și ALDE.

La începutul lunii mai și președintele Klaus Iohannis a solicitat un aviz din partea Comisiei de la Veneția în privința modificărilor aduse celor trei legi ale Justiției. Totodată, șeful statului a trimis două dintre cele trei acte normative și Curții Constituționale solicitând judecătorilor să aștepte avizul Comisiei de la Veneția înainte de a se pronunța. CCR a ignorat însă solicitarea președintelui Klaus Iohannis și i-a respins sesizările pe motiv de inadmisibilitate.

Practic, prin acest demers a mai apărut un filtru în calea modificării legislaţiei.

După refuzul sistematic al celor de la PSD și ALDE de a cere opinia experților internaționali în privința propunerilor de modificare a legilor Justiției, PNL a reușit să obțină acest lucru prin intermediul parlamentarilor săi din cadrul APCE.

PNL a folosit în acest demers o cale extraordinară de sesizare a Comisiei de la Veneția prin intermediul Comisiei de Monitorizare a APCE. PNL a trimis la 29 martie o solicitare către Comisia juridică şi pentru drepturile omului din APCE prin care a cerut ca aceasta să sesiseze Comisia de la Veneţia cu privire la legile justiţiei.

Şi Forumul Judecătorilor din România a cerut Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) să solicite Comisiei de la Veneţia o poziţie privitoare la modificarea Legilor Justiţiei.

Cele trei legi ale justiţiei – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) – au fost adoptate în 26 martie pentru a doua oară de către Parlament după ce, iniţial, PNL le-a contestat, iar CCR a decis că unele articole sunt neconstituţionale.

Grupul de State Împotriva Corupţiei (GRECO), un organism al Consiliului Europei, a criticat dur reforma justiţiei realizată de coaliţia PSD-ALDE. Un raport al GRECO dat publicității pe data de 11 aprilie cere autorităţilor să renunţe la crearea unui parchet special pentru infracţiunile magistraţilor, precum şi să revizuiască amendamentele care privesc răspunderea magistraţilor pentru erorile judiciare.

Raportul avertizează asupra faptului că o serie de modificări referitoare la recrutarea și la pensionarea magistraților ar putea avea, printr-un efect combinat, un impact semnificativ asupra capacității de lucru și, în general, asupra capacității operative a judecătorilor și procurorilor mai ales că n-a fost prevăzută o perioadă de tranziție.