Expert Forum: Partidele politice au cheltuit aproape 100 de milioane de lei pentru presă și propagandă în primele 10 luni ale anului, adică circa jumătate din totalul subvențiilor acordate de la bugetul de stat pe 2023

Partidele politice din România au cheltuit în primele 10 luni ale anului 198 de milioane de lei din subvențiile pe 2023 de la bugetul de stat, în valoare totală de 258 de milioane de lei, arată o analiză publicată marți de Expert Forum.

Din totalul cheltuielilor, partidele politice au acordat 98 de milioane de lei, adică 49%, pentru presă și propagandă.

„Comparând sumele cheltuite pentru presă și propagandă, remarcăm o creștere constantă a acestora în ultimii trei ani.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Cadrul legislativ rămâne problematic, întrucât publicitatea politică nu este marcată și deci cetățenii nu sunt informați cu privire la materialele care sunt comandate. Reamintim că acest fenomen poate avea efecte foarte negative din perspectiva competiției electorale și accesului la informații reale și nu la unele rezultate din astfel de contracte.

Partidele care au cheltuit cel mai mult în primele zece luni ale anului au fost PSD, care a alocat 46,7 milioane de lei (67% din banii cheltuiți până în octombrie), PNL 37,7 milioane de lei (65%) și USR 11,9 milioane de lei (33%). Spre deosebire de anii anteriori în care AUR a decis să nu cheltuiască banii primiți din subvenții, în anul 2023 formațiunea a investit și în promovare, cheltuind 1,04 milioane de lei (4%). De menționat că AUR și-a început deja campania prin distribuirea de pliante și alte publicații.

Și PMP a cheltuit tot un milion de lei pentru această categorie, adică 24% din fondurile cheltuite”, mai arată Expert Forum.

Redăm mai jos analiza integrală:

„Subvențiile partidelor politice în 2023

Anul 2023 nu a adus nicio îmbunătățire semnificativă privind transparența cheltuielilor partidelor politice realizate din bani publici, dar nici mai multă responsabilitate din partea partidelor.

Contractele pentru presă sunt la fel de netransparente, iar singurele detalii care apar în public se regăsesc într-un număr relativ mic de articole scrise de publicații online.

De asemenea, EFOR a publicat constant rapoarte legate de cheltuielile partidelor. Un proiect de lege care ar fi transparentizat marcarea materialelor de publicitate politică și ar fi obligat partidele să raporteze constant cu privire la destinația banilor s-a blocat în Camera Deputaților și are mici șanse să treacă înaintea anului electoral 2024.

Deși s-a ajuns la un consens cu privire la aprobarea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, regulile privind transparența publicității politice nu vor intra în vigoare prea curând.

În plus, bugetul pentru subvenții din 2024 este de 314 milioane de lei, cu o treime mai mare decât cel din 2023. Deși e posibil ca subvențiile să crească în ani electorali, reamintim că pornim deja de la o valoare foarte mare, deci orice suplimentare nu poate să conducă decât la consolidarea monopolului politic de către un număr mic de partide și reducerea competiției la alegeri. EFOR a protestat împotriva acestei măriri și a cerut partidelor politice să reducă alocațiile pentru subvenții.

Principalele concluzii ale analizei se regăsesc mai jos. Analiza privind cheltuielile reflectă doar lunile ianuarie – octombrie, întrucât doar datele legate de această perioadă sunt disponibile până acum.

• Deși bugetul aprobat pentru 2023 era de 258 de milioane de lei, au fost transferate doar 227 de milioane către șase partide. Plățile către PMP au fost suspendate, iar Pro România transferă toți banii către un executor judecătoresc, în urma unei decizii a instanței, pentru a achita contravaloarea unor contracte pentru materiale promoționale. Partidele au cheltuit 198 de milioane de lei până în luna octombrie, inclusiv

• Analizând sumele primite și cheltuite de partidele politice în perioada ianuarie – octombrie 2023, se observă că majoritatea partidelor au cheltuit mai mult decât au primit;  partidele pot cheltui bani și din subvențiile economisite. Doar PSD și PNL s-au menținut în limitelor fondurilor primite, iar cea mai mare creștere este vizibilă la AUR, care în anii trecuți nu cheltuise niciun ban pentru activități ale partidului.
• Per total, cele mai mari sume au fost cheltuite pentru categoriile de mai jos, ceea ce arată că prioritatea partidelor nu este neapărat dezvoltarea organizației, ci mai degrabă crearea unei imagini pozitive înainte de anul electoral 2024.
  • • presă și propagandă – 98 milioane de lei – 49% din totalul cheltuielilor
    • personal – 18 milioane de lei – 9% din totalul cheltuielilor
    • sondaje de opinie – 15 milioane de lei – 8 %
    • consultanță politică – 14 milioane de lei – 7 %
    • bunuri mobile și imobile / activități de natură politică – 6%

• Comparând sumele cheltuite pentru presă și propagandă, remarcăm o creștere constantă a acestora în ultimii trei ani. În 2021 partidele au plătit pe an 62 milioane de lei, în 2022 suma alocată a ajuns la 100 milioane de lei, iar în primele 10 luni din 2023 s-au cheltuit deja 98 de milioane de lei – deci în 2023 cheltuielile vor fi mai mare ca în anii precedenți. Această creștere denotă faptul că partidele investesc din ce în ce mai mult în promovarea imaginii odată cu apropierea alegerilor. Cu toate acestea, cadrul legislativ rămâne problematic, întrucât publicitatea politică nu este marcată și deci cetățenii nu sunt informați cu privire la materialele care sunt comandate. Reamintim că acest fenomen poate avea efecte foarte negative din perspectiva competiției electorale și accesului la informații reale și nu la unele rezultate din astfel de contracte. Partidele care au cheltuit cel mai mult în primele zece luni ale anului au fost PSD, care a alocat 46,7 milioane de lei (67% din banii cheltuiți până în octombrie), PNL 37,7 milioane de lei (65%) și USR 11,9 milioane de lei (33%). Spre deosebire de anii anteriori în care AUR a decis să nu cheltuiască banii primiți din subvenții, în anul 2023 formațiunea a investit și în promovare, cheltuind 1,04 milioane de lei (4%). De menționat că AUR și-a început deja campania prin distribuirea de pliante și alte publicații. Și PMP a cheltuit tot un milion de lei pentru această categorie, adică 24% din fondurile cheltuite. În cazul PSD vedem cum chiar și în lunile de vară, când nu cheltuise prea mulți bani în anii trecuți, în 2023 s-au realizat cheltuieli, constant față lunile anterioare.

Dacă ne oprim atenția și la sondaje de opinie, vedem că în 2023 suma alocată în acest scop s-a dublat față de anul trecut: în 2022 partidele au plătit 7 milioane de lei, în timp ce în 2023 suma alocată de acestea a fost de 15 milioane de lei. În 2020 cheltuiseră doar două milioane de lei.  Cei mai mulți bani au fost cheltuiți de AUR și PNL.

Recomandări:

Pentru Parlament

• Dezbaterea într-un mod judicios și transparent a proiectului de lege care modifică Legea 334/2006 (proiectul AEP, preluat de PSD). În mod specific, legea ar trebui să prevadă marcarea publicității politice și raportarea contractelor în mod public.
• Reducerea limitelor pentru alocarea de fonduri din Legea 334/2006 și reducerea sumelor alocate și plătite anual partidelor politice.
• Impunerea unui sistem mai previzibil și mai stabil de bugetare a subvențiilor, care să nu conducă la variații mari de la un an la altul.Stabilirea unor limite clare ale atribuțiilor AEP de a gestiona alocarea subvențiilor de stat. Conform legii, AEP nu ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita finanțare suplimentară fără nicio restricție sau justificare clară.
• Fondurile pentru subvenții publice necheltuite alocate partidelor ar trebui returnate statului la sfârșitul anului sau într-o perioadă fixă, dacă nu sunt utilizate.

Pentru AEP:

• AEP ar trebui să clarifice criteriile pe baza cărora se stabilește bugetul anual pentru subvenții și să le explice public.
• AEP trebuie să publice datele legate de finanțarea politică în format deschis”.