Foto: Pixabay
Legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă achită prejudiciul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, doar pentru a lămuri o problemă de drept legată de aplicarea dobânzilor și penalităților, chiar dacă legea este în vigoare și își produce efectele iar specialiștii spun că este „o invitație la evaziune”. Deși argumentul principal al introducerii acestei legi era de a crește sumele colectate la buget de la infractori, chiar Finanțele recunosc că nu pot evalua evalua impactul bugetar decât după o perioadă de aplicare, arată un răspuns al instituției transmis la solicitarea Economedia. Drept urmare, orice modificare a legii mai așteaptă.
Mai precis, Curtea de Apel București a sesizat, în data de 2 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a clarifica legea pe o simplă problemă de aplicare: dacă se vor aplica dobânzi și penalități la prejudiciul produs prin comiterea faptei sau la prejudiciul majorat cu 20% din baza de calcul, adică acel bonus pe care ar trebui să îl plătească inculpații. „În atare situație, arătăm faptul că analiza pe care grupul de lucru menționat urmează să o realizeze trebuie să țină seama de faptul că soluția pe care ÎCCJ o va pronunța în legătură cu această sesizare va fi cea care se va aplica în practica de drept”, arată Ministerul Finanțelor, în răspunsul transmis Economedia.
„Ca atare, apreciem că impactul, din perspectivă bugetară, al Legii nr. 55/2021, poate fi cuantificat după o anumită perioadă de aplicare a legii, timp în care, pe de o parte, se stabilește practica judiciară în domeniu, iar pe de altă parte, încep să fie vizibile efectele acestei modificările legislative din perspectiva comportamentului inculpaților”, mai arată răspunsul.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Citește aici răspunsul complet – Răspuns Ministerul Finanțelor
Președintele Klaus Iohannis a promulgat în luna martie un proiect de lege inițiat de deputatul PSD Cătălin „Mitralieră” Rădulescu care îi scapă de închisoare pe cei inculpați de evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, dacă aceștia achită integral prejudiciul plus un bonus de 20%, indiferent de valoarea prejudiciului. Președintele a ales să promulge legea chiar dacă avea posibilitatea retrimiterii ei în Parlament.
Legea a fost puternic criticată de procurori, pe motiv că încurajează infracțiunile de evaziune fiscală, dat fiind că prejudiciul poate fi achitat oricând pe durata anchetei sau judecării procesului.
Ministerul de Finanțe condus la acea vreme de Alexandru Nazare afirma că nu a susținut această lege și că a demarat o analiză să vedem exact care sunt consecinţele.
Într-un răspuns transmis în luna mai la solicitarea Economedia, Ministerul Finanțelor afirma că „este în curs de a crea un grup de lucru care să analizeze impactul legii”. Finanțele susțineau încă de atunci că nu poate fi estimat impactul legii, din punct de vedere al creșterii încasărilor la bugetul de stat, din cauză că „este dificil de anticipat și cuantificat comportamentul inculpaților”.
Premierul Florin Cîțu anunța în mai că va discuta în coaliție o posibilă modificare a legii, iar ulterior spunea că se lucrează deja la o inițiativă legislativă pe această temă. Ulterior premierul nu a mai făcut nicio referire la această inițiativă, iar între timp România a intrat în criză politică și problemele din coaliție au dus la demiterea Guvernului Cîțu.
Din luna august, ministrul al Finanțelor este Dan Vîlceanu, deputat de Gorj, considerat a fi mâna dreaptă a lui Florin Cîțu.
Important de menționat este că Dan Vîlceanu a avut chiar calitatea de suspect de evaziune fiscală, într-un dosar clasat de Parchetul General. Cu toate acestea, Elisabeta Vîlceanu, mama lui Dan Vîlceanu, este în continuare vizată de un dosar de evaziune fiscală, disjuns din dosarul clasat al fiului său și declinat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.
Economedia l-a întrebat pe Dan Vîlceanu, în prima conferință de presă de după numire, care este stadiul grupului de lucru pentru această lege și care este abordarea sa asupra rezolvării problemei evaziunii fiscale, mai ales în contextul în care el însuși a fost suspect de evaziune fiscală, iar mama sa este vizată într-un dosar de evaziune fiscală.
Ministrul a răspuns atunci că „o să se informeze în ce stadiu e” grupul de lucru, precizând că măsuri anunțate precum SAF-T și eFactura contribuie la reducerea evaziunii fiscale. Vîlceanu a evitat întrebarea despre dosarul său de evaziune fiscală.