G4Media.ro

EXCLUSIV INTERVIU David Muniz, șeful misiunii SUA la București: Veți continua să…

EXCLUSIV INTERVIU David Muniz, șeful misiunii SUA la București: Veți continua să asistați la o prezență foarte puternică a Statelor Unite în România / Cel mai amplu exercițiu NATO va fi organizat în mai-iunie, acest fapt transmite un mesaj puternic/ Când am venit la Ambasadă m-a frapat numărul de ofițeri americani pe care îi avem aici

Însărcinatul cu afaceri al SUA la București, David Muniz, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că prezența Statelor Unite în România va fi ”foarte puternică” și că exercițiile militare comune se vor înmulți în următorii ani. Muniz a mai spus că în mai-iunie va fi organizat în România ”cel mai amplu exercitțiu NATO din acest an”, adăugând că ”în era COVID-19, acest fapt transmite un mesaj puternic”.

Șeful misiunii SUA la București a evitat să spună dacă planul de relocare al trupelor americane din Germania continuă, dar a subliniat că Satele Unite fac ”o investiție semnificativă în baza de la Câmpia Turzii, în vederea extinderii”,  pentru ca baza să aibă capacitatea de a primi vizite mai multe și mai frecvente de la mai multe avioane militare americane. ”Practic, urmează să fie o extensie a altor baze pe care le avem în Europa. Și Guvernul României, și Statul Major al Forțelor Aeriene Române alocă fonduri pentru extinderea bazei”, a mai spus David Muniz însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite la București.

G4Media.ro publică interviul integral realizat marți, 23 martie. Alte declarații relevante

  • Despre Secția Specială. Suntem întrutotul de acord că desființarea SIIJ este pasul necesar pentru începerea avansării statului de drept în România. (…) Toți acești parteneri și prieteni diferiți ai României susțin această desființare și noi ne numărăm printre ei. Credem că trebuie să se meargă înainte cu desființarea. (Notă: Interviul a fost realizat pe data de 23 martie, cu o zi înainte de votul din Camera Deputaților, unde proiectul a trecut cu amendamentul criticat inclusiv de șeful misiunii SUA ca magistrații să nu poată fi trimiși în judecată decât cu avizul CSM)
  • Despre faptul că probele culese pe baza mandatelor de siguranță națională nu pot fi probe în instanță: Aceasta este o problemă pe care trebuie să o rezolve autoritățile române. Eu sunt de părere că ceea ce contează este ca organele de aplicare a legii, în special procurorii, să dispună de instrumentele necesare pentru a lupta împotriva criminalității și a corupției.
  • Despre cooperarea în lupta împotriva crimei organizate: Vă pot spune, când am venit prima dată la Ambasadă, acum șapte-opt luni, m-a frapat numărul efectivelor forțelor de ordine, de ofițeri americani pe care îi avem aici, la misiunea diplomatică; sunt mulți. (…) Așadar, nu cred că este un motiv de îngrijorare că o rețea infracțională uriașă, internațională ar opera din România. În unele cazuri de acest fel puteți crede că, poate, România este un loc unde îi atragem, pentru a-i aresta. Și acest lucru nu ar trebui să însemne ceva rău pentru România.
  • Despre lupta împotriva traficului cu ființe umane: Unul dintre aspectele pe care le discutăm și le-am discutat cu guvernul în ultimul an, cu aproximație, este adoptarea unei abordări axate pe victime, care să permită ca în momentul în care aceste sunt găsite, să nu fie tratate drept infractori, și să li se asigure, recuperarea. (…) Adăposturile nu sunt unica soluție, însă fac parte din soluție, mai există și multe alte lucruri care s-ar putea face. Prin urmare, cred că se fac progrese, însă traficul de persoane încă reprezintă o mare provocare și este o temă pe care vom continua să colaborăm cu Guvernul României.
  • Despre proiectul de infrastructură Constanța – Gdansk: Urmează un nou summit al Inițiativei Celor Trei Mări, cred, în iulie, la Sofia. Vom lucra și mai mult pentru a încerca să aflăm modurile în care membre ale Inițiativei Celor Trei Mări decid cum vor fi construite aceste proiecte. Trebuie realizate. Vom vedea. În perioada post-COVID-19, sunt disponibile, evident, numeroase fonduri europene de coeziune. Îmi imaginez că la un moment dat, se pot folosi și acestea.
  • Despre construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă: Voi spune că pentru mine acest proiect face parte din rutina zilnică. Zilnic, vorbesc la telefon cu o mulțime de oameni despre aceste detalii. Banca de Import-Export a S.U.A. acordă o mare importanță acestui proiect, după cum spuneam. Vă puteți aștepta la o participare a sa la acest proiect, după încheierea acordurilor comerciale, după ce analizăm toate companiile implicate. Urmează să se implice în proiect companii din Canada, care, de asemenea, vor avea un rol important. Cred că vor mai fi implicate și companii din state europene. Nu s-a stabilit încă, dar cred că este de așteptat ca până la sfârșitul anului să se cunoască aceste informații, să fie făcute publice.
  • Despre noua lege off-shore: În ceea ce privește legea offshore, rămâne de văzut cât de repede poate să fie adoptată. Astfel de legi sunt complicate. Am auzit, desigur, că Romgaz se interesează, poate.. să cumpere participația Exxon. Este posibil ca acest lucru să aibă legătură cu sincronizarea legislației, rămâne de văzut. (…).Ne așteptăm să vedem noul proiect de lege curând, ceea ce este un lucru bun. În trecut, părea că nu există nicio șansă pentru îmbunătățirea legii, așa că suntem bucuroși că, cel puțin acum, ceva se mișcă, în acest sens. Din experiența mea, genul acesta de lucruri foarte rar evoluează pe cât de repede și-ar dori cineva, însă m-am obișnuit cu acest lucru.
  • Despre Rusia: Românii știu prea bine ce urmărește Rusia, ce fel de activități întreprinde. Colaborăm strâns cu Guvernul României în vederea combaterii dezinformării, iar aici există destul de multă dezinformare. Din păcate, există multă dezinformare în toată lumea, la momentul de față, care provine din surse certe. Este important să se reacționeze puternic la astfel de provocări din domeniul securității.
  • Repet, există interes pentru această zonă. Cu siguranță, vă puteți aștepta ca această administrație să continue să acorde atenție acestei regiuni, cred că există semnale clare în acest sens. Se axează mult pe această amenințare și pe a se asigura că NATO este puternică și face față provocărilor.
  • Despre inițiativa Chinei 17 + 1: De la începuturile acestei inițiative, aproape niciunul dintre guvernele țărilor membre nu a primit beneficiile promise. România a fost lider în ceea ce privește contracararea influenței maligne a Chinei. Ați amintit de Cernavodă. Și, repet, în ceea ce privește legislația 5G, vedem România deschizând drumuri în privința eforturilor de a se asigura că în sistemul de telecomunicații românesc sunt admiși numai furnizori de servicii de încredere.
  • Despre Guvern: Ne simțim încurajați de ceea ce am văzut și așteptăm cu entuziasm să continuăm să lucrăm cu un guvern reformist. Cred că este cea mai bună oportunitate apărută în ultimii ani, pentru ca în România lucrurile să avanseze, realmente, în moduri semnificativ de importante și pentru acest lucru suntem entuziasmați.

Cristian Pantazi: Domnule Muniz, am văzut focusul pus de Departamentul de Stat pe lupta anti-corupție în timpul audierilor din Senat. Am văzut, apoi, seria de întâlniri avută de dvs aici în România cu reprezentanți ai sistemului de justiție. Este în prezent justiția una dintre pricipalele teme ale administrației Biden în ce privește România?

David Muniz: Cu siguranță. Aș spune că lupta împotriva corupției este un element de bază în politica Statelor Unite, după cum știți. Acum doar reiterăm acest lucru. Unul dintre motive, desigur, așa cum ați menționat, este că avem o nouă administrație care se axează din nou pe combaterea corupției.

Alt aspect pozitiv care merită subliniat este că acum, aici, este un guvern deschis la reforme și o majoritate parlamentară dornică să aplice reforme. Vedem cum această abordare începe să funcționeze și să avanseze. Așa că am revenit la a lua legătura cu sistemul de justiție și a ne asigura că justiția continuă să avanseze. De multă vreme, lupta anticorupție reprezintă o prioritate a noastră în România și va continua să fie. Este important.

Unul dintre motivele pentru care combaterea corupției este importantă ar fi nu doar faptul că ne dorim să vedem o Românie puternică și un aliat puternic al Statelor Unite, cu o economie și un sistem de justiție înfloritoare, ci și că, în special pentru investitorii americani, este un subiect care apare ori de câte ori discutăm cu ei.

Aceștia spun întotdeauna că vor să vadă consecvență în aplicarea justiției. Este factorul major în luarea deciziilor privind investițiile și am dori să vedem că îmbunătățirile continuă, pentru că ne dorim mai multe investiții americane.

Dan Tăpălagă: Am întrebat acest lucru deoarece impresia generală, sub administrația Trump, a fost că zona justiției și luputa anti-corupție nu mai sunt atât de importante pentru Statele Unite în ce privește România

David Muniz: Nu mă pot pronunța în această privință. Pot spune că, indiferent de percepție, combaterea corupției a fost o prioritate și în acea perioadă. Cred că ați observat modul în care am pus accentul în ultimul an pe traficul de persoane ca element al justiției penale și al aplicării principiului statului de drept în România, iar în prezent continuăm acest demers.

Prin urmare, cu siguranță este un subiect căruia ați văzut că i-am acordat din ce în ce mai multă atenție și repet, veți continua să constatați acest lucru. Percepția publicului asupra acestor lucruri poate varia. Vă pot spune, cu sinceritate, că din perspectiva Ambasadei este un subiect la care nu am încetat să lucrăm și de care nu a încetat să ne pese, niciodată.

Cristian Pantazi: Ați vorbit despre un guvern pro-reformist aici în România. Vorbiți-ne vă rog despre agenda Statelor Unite. Ce fel de reforme credeți că sunt necesare în justiția din România?

David Muniz: Ați menționat reformele din justiție. Una dintre temele de discuție pe care le-am urmărit a fost dezbaterea legată de SIIJ (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție), cred că acesta este acronimul în engleză, nu cunosc acronimul din limba română.

Dan Tăpălagă: Secția Specială.

David Muniz: Da, Secția Specială. Suntem întrutotul de acord că desființarea SIIJ este pasul necesar pentru începerea avansării statului de drept în România. Coaliția de guvernare a fost de acord, în unanimitate, să facă acest lucru. Ați văzut și opiniile U.E., ale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, un organism cu care sunt familiarizat prin prisma activității mele anterioare. Cred că și ale GRECO.

Așadar, toți acești parteneri și prieteni diferiți ai României susțin această desființare și noi ne numărăm printre ei. Credem că trebuie să se meargă înainte cu desființarea. Ni se pare foarte încurajatoare, săptămâna aceasta, declarația Prim-ministrului care este în favoarea nu numai a desființării SIIJ, cât și împotriva amendamentelor, pe fondul dezbaterilor. Suntem întrutotul de acord că, în forma propusă, acest amendament transmite un semnal greșit. Oricare ar fi intenția de la bază, pare că le oferă un fel de imunitate judecătorilor, în privința trimiterii lor în judecată.

Mi s-a părut foarte important că un număr mare de judecători și procurori au solicitat eliminarea amendamentului, fapt care spune multe despre părerea magistraților legată de acesta. Așa că sperăm să se întâmple. Însă, având în vedere poziția Guvernului și prioritatea pe care a acordat-o acestui subiect, cred că ne putem aștepta să fie adoptată propunerea, sper, cel puțin. Încurajăm Guvernul să adopte propunerea legislativă fără amendamente și să trimită astfel semnalul corect domeniului de aplicare a legii din România.

Cristian Pantazi: Un lider al unui cartel mexican de droguri a fost arestat în România acum ceva timp. Sunt îngrijorări că România riscă să devină o platformă pentru crima organizată la scară mare?

David Muniz: Nu aș spune acest lucru. Sunt de părere că ceea ce vedem în România este un semn al parteneriatului nostru foarte, foarte solid, în domeniul aplicării legii. Vă pot spune, când am venit prima dată la Ambasadă, acum șapte-opt luni, m-a frapat numărul efectivelor forțelor de ordine, de ofițeri americani pe care îi avem aici, la misiunea diplomatică; sunt mulți.

Și motivul este că avem o colaborare foarte strânsă cu instituțiile române din domeniul aplicării legii. Așadar, ceea ce vedeți, când asistați la arestarea acestui baron al drogurilor – un caz important – este o manifestare vizibilă a eficienței cooperării, a faptului că putem colabora cu autoritățile române, că autoritățile din Statele Unite și din România pot colabora pentru a deferi justiției acești oameni. Așadar, nu cred că este un motiv de îngrijorare că o rețea infracțională uriașă, internațională ar opera din România.

În unele cazuri de acest fel puteți crede că, poate, România este un loc unde îi atragem, pentru a-i aresta. Și acest lucru nu ar trebui să însemne ceva rău pentru România. Este o provocare criminalitatea organizată la nivel internațional? Da, este. Știm că este o provocare pretutindeni în lume, ca și în Statele Unite. Dar în cazul acesta este vorba de parteneriatul nostru mai mult decât de orice altceva.

Dan Tăpălagă: Vorbind despre asta, ar putea să apară mici probleme în această zonă de luptă împotriva crimei organizate. Înregistrările obținute de serviciile secrete pe mandat de siguranță națională nu mai pot fi utilizate ca probe în instanță. Este asta o problemă?

David Muniz: Aceasta este o problemă pe care trebuie să o rezolve autoritățile române. Eu sunt de părere că ceea ce contează este ca organele de aplicare a legii, în special procurorii, să dispună de instrumentele necesare pentru a lupta împotriva criminalității și a corupției.

Dacă este nevoie de schimbarea legii, pe fondul acestei hotărâri a instanței, sunt încrezător că se poate găsi o soluție de a furniza, să spunem, un serviciu, nu știu cum să îl denumesc altfel, într-un mod echitabil, corect, transparent, în care știm cum se aplică regulile. Acestea sunt niște întrebări foarte sensibile pentru orice sistem de justiție, din orice țară, și cred că veți constata că la fel se va întâmpla și aici. Așa văd eu lucrurile. Cred că va trebui să se găsească o soluție nouă pentru această problemă, însă…

Dan Tăpălagă: Aveți o anumită părere formată în legătură cu această problemă?

David Muniz: Repet, cred că instituțiile de aplicare a legii trebuie să dispună de instrumentele potrivite pentru a-și putea desfășura activitatea și că ține de Parlament și de Guvern să decidă care sunt acelea, cine ar trebui să dețină competențele respective, ce fel de protecții se aplică – desigur, întotdeauna am promovat protecțiile adecvate în astfel de cazuri – însă toate aceste aspecte urmează să se stabilească.

Uneori se întâmplă astfel de lucruri. Și în Statele Unite se întâmplă des ca o hotărâre a unei instanțe să genereze o schimbare totală a modului în care se abordează o problemă. Este la fel ca aici. Poate că va dura un timp până să apară soluția, dar sunt sigur că va fi o soluție.

Sursa Foto: Ambasada SUA

Cristian Pantazi: O mare problemă în România este traficul cu ființe umane. Departamentul de Stat a exprimat de asemenea îngijorări în trecut în ce privește traficul cu ființe umane. Ați văzut progrese în România în această zonă?

David Muniz: Cred că am fost martorii unor progrese remarcabile. Fostul Cabinet și acum actualul guvern acordă mai multă atenție acestei probleme, decât se întâmpla în trecut. Am fost martorii unei creșteri a numărului de arestări și ai unei focalizări sporite a instituțiilor de aplicare a legii pe traficanții de persoane din România. Am asistat la exemple de cooperare în numeroase cazuri.

În unele dintre acestea, au cooperat și agențiile americane din domeniul aplicării legii. În multe alte cazuri, autoritățile române au cooperat cu agențiile europene din domeniul aplicării legii. Cu siguranță au existat progrese. Și s-a recunoscut și faptul că mai sunt multe de făcut. Există numeroase ONG-uri cu renume internațional care și-au deschis puncte de lucru în România, pentru a contribui la lupta împotriva traficului de persoane.

Unul dintre aspectele pe care le discutăm și le-am discutat cu guvernul în ultimul an, cu aproximație, este adoptarea unei abordări axate pe victime, care să permită ca în momentul în care aceste sunt găsite, să nu fie tratate drept infractori, și să li se asigure, recuperarea.

Totodată, am colaborat cu Biserica Ortodoxă și cu Primăria Generală a Bucureștiului, pentru a încerca să ajutăm victimele, punându-le la dispoziție adăposturi – nu sunt atât de multe disponibile – și există și multe alte lucruri care s-ar putea face. Adăposturile nu sunt unica soluție, însă fac parte din soluție, mai există și multe alte lucruri care s-ar putea face. Prin urmare, cred că se fac progrese, însă traficul de persoane încă reprezintă o mare provocare și este o temă pe care vom continua să colaborăm cu Guvernul României.

Traficul de persoane este o problemă îngrozitoare. Și voi spune și că, în ultimii cinci-șase ani, la nivel global există un nivel mai ridicat de conștientizare decât în trecut. Și în Statele Unite este o problemă majoră. Cred că majoritatea americanilor nu realizează acest lucru. Și pentru mine este o temă de interes, pe care o urmăresc îndeaproape. Din ce în ce mai mulți oameni realizează că traficul de persoane este o problemă reală, deci cred că am fost martorii unor progrese remarcabile. Însă, întotdeauna se poate face mai mult.

Dan Tăpălagă: Să vorbim puțin despre trupele americane din România. Relocarea trupelor din Germania către țări din Europa de Est, inclusiv România, va continua sau procesul s-a oprit?

David Muniz: Cred că ați văzut deja, în prezent, Președintele Biden și Secretarul Apărării, Generalul Austin, revizuiesc, la nivel global, poziționarea forțelor armate americane. Procesul încă nu s-a finalizat. Până la încheierea sa, nu știm concret ce se va întâmpla cu planurile discutate anterior.

Ne bucurăm de o relații militare și de securitate excelente cu partenerii români. Statele Unite și România colaborează strâns. De când am venit în țară, m-a impresionat acest lucru. Am mai fost în alte state membre ale Alianței NATO sau în țări apropiate de Statele Unite; nicăieri nu am văzut o relație atât de bună, la acest nivel.

Spre exemplu, am fost de curând la Câmpia Turzii, unde au fost relocate câteva drone americane. În prezent, zboară de acolo în cadrul unei misiuni NATO. Noi, Statele Unite, facem o investiție semnificativă în baza de la Câmpia Turzii, în vederea extinderii, pentru ca baza să aibă capacitatea de a primi vizite mai multe și mai frecvente de la mai multe avioane militare americane. Practic, urmează să fie o extensie a altor baze pe care le avem în Europa. Și Guvernul României, și Statul Major al Forțelor Aeriene Române alocă fonduri pentru extinderea bazei. Au fost multe și multe exerciții.

Dan Tăpălagă: Asta înseamnă că România ar putea primi mai multe…

David Muniz: Ar putea primi mai mult. Se pune problema dacă discutăm de vizite ale forțelor aeriene americane lunare, la două săptămâni, de instructaje, exerciții sau de situații simple de tipul „haideți să dislocăm rapid și să ne întoarcem doar pentru testare”. Contează acest lucru, este important.

Cred că în anii următori vor fi din ce în ce mai multe astfel de acțiuni. Am organizat numeroase exerciții ample aici. Mai urmează un exercițiu de anvergură, în curând, în a doua parte a primăverii, în mai-iunie. Urmează să se întâmple multe lucruri. Forțele armate ale SUA, militari ai forțelor NATO urmează să participe. Este cel mai amplu exercițiu NATO din acest an. Și, în era COVID-19, acest fapt transmite un mesaj puternic.

Deci, parteneriatul nostru va continua să se dezvolte și cred că veți continua să asistați la o prezență foarte puternică a Statelor Unite în România. Urmează să vedem ce aduce în viitor revizuirea poziționării forțelor armate.

Dan Tăpălagă: Când credeți că se va face această revizuire?

David Muniz: Sincer, nu știu, trebuie să mă gândesc, în curând, cum funcționează aceste lucruri, însă cine știe? Vom vedea. Dar cu siguranță este important.

Un alt lucru demn de menționat este unul care transcede cele două administrații, cea anterioară și cea actuală, din Statele Unite. Se acordă multă atenție securității în regiunea Mării Negre – la Pentagon, în cadrul NATO, în grupurile de experți de la Washington. Se discută mult despre securitatea în regiunea Mării Negre, despre semnificația sa, și se recunoaște, peste tot, cât de valoros este un Aliat ca România în această privință, având în vedere localizarea țării și angajamentul României față de apărare.

Cristian Pantazi: Vorbind despre cooperare, contractele militare sunt o parte importantă din asta. România a semnat o mulțime de contracte. Care ar fi, să zicem, următoarele deal-uri majore pe care le așteptăm în acest an sau anul viitor între România și companii americane?

David Muniz: Nu pot comenta cu privire la ce preconizăm pentru viitor, sincer, însă a existat activitate semnificativă în acest domeniu în ultimul an. Cel mai recent, am văzut că Parlamentul a aprobat achiziționarea de rachete „Naval Strike”, care au o capacitate foarte, foarte avansată. Cred că România este prima țară din afara Statelor Unite care achiziționează și utilizează această capacitate, lucru care spune multe despre nivelul la care au ajuns forțele armate române.

Armata are nevoie de o serie de lucruri. Un aspect prin care se remarcă România este reprezentat de planificarea și cheltuielile din domeniul militar: sunt foarte durabile, și totodată, se încadrează în pragul NATO de 2% – cred că România a îndeplinit acest plafon de ani buni, iar guvernul s-a asigurat că a pus deoparte fonduri suficiente în acest sens.

Iar acest demers începe să dea roade, să spunem, prin nivelul mai avansat de modernizare a forțelor armate române, prin gradul de interoperabilitate al acestora cu alte forțe NATO, în special cu forțele armate americane. Toate acestea evoluează foarte, foarte bine și, repet, este un lucru despre care se vorbește des la Washington: oamenii chiar laudă eforturile României de modernizare a apărării.

Dan Tăpălagă: În ce privește bunele relații dintre România și Statele Unite, am văzut sondaje recente care un puternic sentiment pro-american în publicul românesc, dar în același timp o creștere a discursului naționalist. Am văzut și că susținerea Statele Unite este ceva mai scăzută decât era în anii precedenți. Cum vă explicați aceste noi evoluții?

David Muniz: Sunt în domeniu de suficient timp și cred că și dumneavoastră la fel, lucrurile variază în timp, cifrele cresc și scad. Nu mă pot pronunța despre cum se situează publicul din România în ceea ce privește sentimentul naționalist. Observăm și noi același fenomen. Nu știu dacă cele două aspecte se exclud, neapărat, în ceea ce privește sprijinul pentru Statele Unite, Occident și alianța militară și îmbrățișarea ideilor naționaliste, dar poate este adevărat, într-o oarecare măsură.

În rest, nu pot comenta, nu am suficiente informații ca să știu care este corelația. Cred că avem cu siguranță sprijin puternic pentru relația bilaterală, constat acest lucru tot timpul. Nu este ceva care să ne privească, în niciun fel. Sincer, cam atât pot spune pe acest subiect.

Cristian Pantazi: O altă dimensiune a cooperării este cea economică. Am văzut anul trecut, sub Inițiativa Celor Trei Mări, proiectul care leagă Constanța de Gdansk? Ne puteți spune care este statutul celor două proiecte de infrastructură?

David Muniz: Inițiativa Celor Trei Mări este foarte importantă. Secretarul de Stat Blinken a amintit-o și și-a exprimat susținerea pentru Inițiativa Celor Trei Mări și pentru o abordare de tip parteneriat public-privat a acestor mari proiecte de infrastructură.

Colaborăm îndeaproape cu omologii din Guvernul României pentru a avansa aceste proiecte. Chiar astăzi am avut o întrevedere cu Ministrul Transporturilor și am discutat despre acest tip de proiecte. Repet, acest guvern se angajează să aloce resurse considerabile pentru cheltuielile de infrastructură, înțelege că țara aceasta are mare nevoie de infrastructură și face eforturi serioase pentru a avansa și a avea succes în aceste demersuri. Cu siguranță sperăm să vedem un proiect de succes.

Colaborăm îndeaproape pentru a identifica modurile în care putem demara aceste proiecte. Urmează un nou summit al Inițiativei Celor Trei Mări, cred, în iulie, la Sofia. Vom lucra și mai mult pentru a încerca să aflăm modurile în care membre ale Inițiativei Celor Trei Mări decid cum vor fi construite aceste proiecte. Trebuie realizate. Vom vedea.

În perioada post-COVID-19, sunt disponibile, evident, numeroase fonduri europene de coeziune. Îmi imaginez că la un moment dat, se pot folosi și acestea. Experții vor stabili modul în care pot fi folosite astfel de fonduri, însă, ceea ce vreau să spun este că posibilități există.

Cristian Pantazi: Există o intenție a Exim US, banca de investiții a SUA, să investească în aceste proiecte. Deci luați în calcul o posibilă finanțare a proiectelor atât cu fonduri europene, cât și cu bani americani. 

David Muniz: Analizăm multe, multe opțiuni și posibilități. În general, este important să se înțeleagă faptul că Banca de Import-Export a Statelor Unite (U.S. ExIm Bank) sprijină programele la care participă companiile americane. Și, prin urmare, trebuie să existe respectiva participare. Încă nu s-a decis nimic, nu s-a stabilit nimic în acest sens. Dar este important să înțelegem modul în care funcționează ExIm Bank.

Banca de Import-Export a Statelor Unite se interesează și se axează foarte mult pe proiectele de la Cernavodă, una dintre cele mai importante priorități ale mele în calitate de Chargé d’Affaires, și vă pot spune cu certitudine că analizează aceste proiecte. Spre exemplu, ne putem aștepta la o participare consistentă a băncii în acest proiect.

Sursa Foto: Ambasada SUA

Dan Tăpălagă: Proiectul de la Cernavodă. Care este stadiul implementării memorandumului referitor la finanțarea construcției reactoarelor 3 și 4?

David Muniz: După cum știți, IGA- acordul interguvernamental, va merge în Parlament și ar trebui să fie adoptat relativ rapid. Este foarte important să se adopte rapid, pentru ca evoluția proiectului să respecte planificarea. Sunt tot felul de detalii comerciale despre companii, despre finanțare, nu pot vorbi despre toate acestea. Voi spune că pentru mine acest proiect face parte din rutina zilnică.

Zilnic, vorbesc la telefon cu o mulțime de oameni despre aceste detalii. Banca de Import-Export a S.U.A. acordă o mare importanță acestui proiect, după cum spuneam. Vă puteți aștepta la o participare a sa la acest proiect, după încheierea acordurilor comerciale, după ce analizăm toate companiile implicate. Urmează să se implice în proiect companii din Canada, care, de asemenea, vor avea un rol important.

Cred că vor mai fi implicate și companii din state europene. Nu s-a stabilit încă, dar cred că este de așteptat ca până la sfârșitul anului să se cunoască aceste informații, să fie făcute publice. La acel moment, când informațiile despre proiect vor fi puse cap la cap, ExIm Bank se va implica și mai mult, pentru a stabili detaliile specifice, aferente împrumutului și modul de plată. Deci, sunt multe de discutat.

Ceea ce pot spune despre acest proiect, în primul rând, este că decurge extrem de bine. Lucrurile sunt puse în mișcare. Este complicat când te afli în mijlocul lui, dar decurge foarte, foarte bine, avansează. Finanțarea ExIm este esențială pentru că pune la dispoziție condiții foarte favorabile României. Unul dintre aspectele importante pe care ne axăm, și pe care Guvernul României cu siguranță se axează, este să ne asigurăm că e un proiect durabil și că finanțarea, partea de inginerie, toate aspectele implicate nu vor costa prea mult.

Vom monitoriza acest lucru pe întreaga durată a procesului. Semnificația strategică a acestui proiect transcede latura sa comercială. După cum știți, România a luat o măsură îndrăzneață și a anulat un memorandum de înțelegere semnat cu o companie din China, care fusese pusă sub acuzare în Statele Unite și a ales alternativa coordonată de S.U.A. Cum spuneam, vrem să punem la dispoziție un acord transparent care va arăta poporului român valoarea pe care o capătă din acest proiect. Dacă intenționezi să faci o astfel de investiție, vrei să obții valoare în schimbul sumei plătite, vrei ce este mai bun și acest lucru este foarte important.

Așa cum este calitatea de partener tehnologic de încredere cu firmele americane participante și cu alte firme, un lucru cu care România se poate mândri și prin care se extinde relația bilaterală în sectorul generării de energie. Proiectul acesta reprezintă o foarte amplă extindere a relației bilaterale dintre țările noastre.

În momentul în care Banca de Import-Export a Statelor Unite pune la dispoziție o astfel de finanțare, este de așteptat ca instituțiile americane din sectorul financiar să analizeze proiectul, să analizeze România…

Cristian Pantazi: Când vor decide dacă vin cu o finanțare sau nu?

David Muniz: Va dura un timp, aș spune că anul acesta. Îmi este greu să mă pronunț – nu pot să fac afirmații despre activitatea sau structura ExIm Bank – în primul rând pentru că nu sunt expert în domeniu. Trebuie să aștepte până când informațiile sunt puse cap la cap pentru a putea trece la finanțare. Va acorda finanțarea? Cred că da, absolut. Dă foarte, foarte mare atenție și privește cu ochi foarte buni acest proiect. Cei de la ExIm Bank sunt cât se poate de entuziasmați, atât cât se poate la acest moment, de un astfel de proiect, așadar situația se prezintă foarte bine.

Dan Tăpălagă: La fel din perspectiva autorităților române?

David Muniz: Absolut, absolut. Avem o relație excelentă cu partea română implicată în proiect, deci lucrurile decurg foarte bine.

Cristian Pantazi: Unul dintre proiectele americane, proiect privat care n-a mers chiar așa bine, este Exxon în Marea Neagră. Încă nu avem noua lege off shore care a determinat Exxon să abandoneze proiectul. De ce credeți că durează atât de mult elaborarea noii legi și trimiterea ei în Parlament?

David Muniz: Lucrurile acestea…durează mai mult decât s-a preconizat la început. Exxon ia decizii comerciale, pe regiuni comerciale. Este o companie globală, uriașă. Acționează cum consideră. Grija noastră, dacă ar fi să avem o grijă, este să ne asigurăm că firmele americane simt că au parte de tratament corect pe piața din România și cred că nu au mai rămas lucruri de spus, care să nu fi fost spuse deja. Și întotdeauna vom urmări îndeaproape acest aspect, ca să ne asigurăm că firmele americane simt că sunt tratate bine în aceste situații.

În ceea ce privește legea offshore, rămâne de văzut cât de repede poate să fie adoptată. Astfel de legi sunt complicate. Am auzit, desigur, că Romgaz se interesează, poate.. să cumpere participația Exxon. Este posibil ca acest lucru să aibă legătură cu sincronizarea legislației, rămâne de văzut.

Cristian Pantazi: Suspectați acest lucru?

David Muniz: Nu știu. Există speculații în presă, le-am văzut. Nu e neapărat ca între cele două lucruri să existe vreo legătură. Este important să apară un cumpărător calificat. Dacă Exxon vrea să vândă, avem un cumpărător serios pentru participația Exxon? După cum știți, au fost și alte companii….

Dan Tăpălagă: Lukoil este un cumpărător calificat?

David Muniz: Aș spune că acesta este genul de cumpărător care pentru noi, cu siguranță, ridică semne de întrebare, și cred că și pentru Guvernul României. Parte din acest lucru este că Romgaz e un cumpărător de încredere, ar fi bine pentru România și pentru independența sa energetică să se implice.

Este important ca proiectul să avanseze, pentru a spori independența energetică, cu toții ne dorim acest lucru. Sperăm și ne dorim să vedem producție de gaze naturale la Marea Neagră.

Cristian Pantazi: Dar este un semn de întrebare pentru Ambasadă că o companie americană privată, Exxon, este obligată să aștepte atât de mulți ani pentru a avea un cadru legal. Este un semn de întrebare aici?

David Muniz: Noi ne-am făcut cunoscută poziția de ceva vreme. Am vrut să vedem schimbări ale legii offshore. Ne așteptăm să vedem noul proiect de lege curând, ceea ce este un lucru bun. În trecut, părea că nu există nicio șansă pentru îmbunătățirea legii, așa că suntem bucuroși că, cel puțin acum, ceva se mișcă, în acest sens.

Din experiența mea, genul acesta de lucruri foarte rar evoluează pe cât de repede și-ar dori cineva, însă m-am obișnuit cu acest lucru. Lucrurile evoluează, acesta este un semnal pozitiv, însă, per total – și acest aspect face parte din mesajul nostru legat de investiții – companiile americane vor să vadă reglementări consecvente, predictibile și transparente. În situația în care legile se tot modifică, cu rapiditate, cum cred că s-a întâmplat în trecut cu legea actuală, nu se transmite un semnal bun.

Și de aceea vrem să vedem consecvență în elaborarea politicilor în această privință. De aceea mă încurajează direcția spre care se îndreaptă Cabinetul, pentru că cei de acolo au subliniat foarte clar că vor să adopte o atitudine favorabilă afacerilor, reformelor și să fie predictibili, transparenți, deschiși la investiții în afaceri. Până acum vedem această atitudine și este un semn bun.

Dan Tăpălagă: Vorbind despre Marea Neagră ne mutăm ușor spre Rusia. Vedem Rusia concentrată pe problemele interne: pandemie, proteste, criză economică, cazul Navalny, toate aceste lucruri. Care este percepția guvernului SUA în ce privește influența Rusiei în regiune? S-a diminuat sau joacă la fel ca înainte?

David Muniz: Cum spuneam mai devreme, Statele Unite și în general, Guvernul S.U.A. acordă atenție deosebită securității în regiunea Mării Negre și analizării amenințărilor din această zonă. Desigur, cred că evident, Rusia ar fi provocarea principală din regiunea Mării Negre.

Românii știu prea bine ce urmărește Rusia, ce fel de activități întreprinde. Colaborăm strâns cu Guvernul României în vederea combaterii dezinformării, iar aici există destul de multă dezinformare. Din păcate, există multă dezinformare în toată lumea, la momentul de față, care provine din surse certe. Este important să se reacționeze puternic la astfel de provocări din domeniul securității.

Am văzut, din 2014 până în prezent, că s-au acordat atenție și energie sporite părții de nord din Flancul estic al NATO, țărilor baltice, Poloniei. În prezent, atenția s-a mutat în această zonă. De aceea vorbim de Marea Neagră. A venit vremea să ne axăm pe securitatea în regiunea Mării Negre și să depășim și provocarea de aici. Ați amintit de exercițiile militare.

Unele dintre exercițiile menționate au avut loc în ultimele 8 luni, de când sunt și eu în țară, însă au fost numeroase nave care au vizitat Marea Neagră, în formații NATO sau bilaterale, cu S.U.A., care au navigat în regiune pentru a participa la exerciții, instruiri și pentru a demonstra capacitatea și abilitatea de a răspunde la aceste amenințări. Repet, există interes pentru această zonă. Cu siguranță, vă puteți aștepta ca această administrație să continue să acorde atenție acestei regiuni, cred că există semnale clare în acest sens. Se axează mult pe această amenințare și pe a se asigura că NATO este puternică și face față provocărilor.

Cristian Pantazi: Prin urmare Marea Neagră rămâne prioritară pe agenda administrației americane?

David Muniz: Da.

Cristian Pantazi: Președintele Joe Biden a declarat că Putin va plăti pentru implicarea Rusiei alegerile din Statele Unite. Ce a vrut mai exact să spună cu asta?

David Muniz: Rămâne de văzut. Am observat cu toții acest schimb de replici de curând și dezvăluirea referitoare la spionaj, în vecini, în Bulgaria. Repet, colaborăm îndeaproape cu Guvernul României pe aceste teme și vom continua să facem acest lucru. România este un partener solid în domeniul securității și al informațiilor, cred că avem o relație extraordinară. Vom vedea ce măsuri se vor lua.

Nu mă aflu la Washington, prin urmare nu știu, cu exactitate, ce se ia în considerare. Vom mai vedea schimburi de replici pe aceste teme, sunt sigur. În Statele Unite există multă îngrijorare cu privire la influența malignă și activitatea Rusiei, se acordă multă atenție securității cibernetice, prin urmare, probabil că veți constata un interes sporit pe aceste teme și în România.

Dan Tăpălagă: Apropo, am văzut cazul de spionaj din Bulgaria, foarte impresionant. Cred că Bulgaria nu este la primul caz în ultimii ani. Aveți semnale că Rusia încearcă să procedeze la fel în România?

David Muniz: Repet, cred că românii știu ce urmărește Rusia. Într-o oarecare măsură, se pare că întotdeauna încearcă astfel de demersuri. Nu am văzut ca România să sufere de același tip de influență cum au avut de suferit, poate, alte țări, ceea ce reprezintă un semnal clar al puterii guvernului român. Totodată, istoria relației dintre România și Rusia este diferită de istoria relației dintre alte țări și Rusia și eu cred că și acest lucru are un rol important. Nu încetează să mă uimească rolul pe care istoria continuă să îl joace în relațiile bilaterale moderne, cu siguranță.

Cristian Pantazi: Ați menționat mai devreme eforturile Chinei de a construi la Cernavodă și faptul că Guvernul a renunțat la acea înțelegere. Credeți că inițiativa Chinei 17 + 1 pe care încearcă să o dezvolte aici în Europa Centrală și de Est este bună pentru România sau nu?

David Muniz: Pot numai să analizez ceea ce au de spus țările membre ale Inițiativei „17+1”. Respectiv, că, de la începuturile acestei inițiative, aproape niciunul dintre guvernele țărilor membre nu a primit beneficiile promise. România a fost lider în ceea ce privește contracararea influenței maligne a Chinei. Ați amintit de Cernavodă.

Și, repet, în ceea ce privește legislația 5G, vedem România deschizând drumuri în privința eforturilor de a se asigura că în sistemul de telecomunicații românesc sunt admiși numai furnizori de servicii de încredere. Am văzut că se lucrează în Guvern, la reguli de participare la licitații publice pentru anumite țări-terțe, pentru a garanta că în România nu există tipul greșit de investiții în achiziții publice și în infrastructură.

Probabil că ați văzut și declarațiile administrației americane pe acest subiect. Ați constatat că se acordă foarte mare atenție Chinei, provocărilor pe care le generează. Și acesta este unul dintre motivele pentru care relația dintre țările noastre este atât de solidă, pentru că împărtășim aceleași valori și același punct de vedere pe această temă, cu siguranță.

Așadar, anticipez că veți continua să vedeți eforturi de contracarare, aceasta este direcția în care văd eu lucrurile să se îndrepte. În final, cred că multe dintre aceste investiții oferite din acel sector nu oferă, realmente, valoarea propusă. De obicei, sunt multe costuri anexe care trebuie suportate pe termen lung în relația respectivă, iar ceea ce ne-am dori să vedem sunt relații economice deschise, transparente, între parteneri de încredere, în care oamenii capătă valoare, fără impact geopolitic.

China se folosește de instrumente precum Inițiativa „17+1” pentru a-și atinge interesele, pentru a promova, de exemplu, perspectiva sa asupra drepturilor omului sau mușamalizarea abuzurilor legate de drepturile omului sau utilizarea instituțiilor internaționale în moduri pe care noi le considerăm necorespunzătoare. Prin urmare, iată de ce nu considerăm că demersurile precum Inițiativa „17+1” oferă prea multă valoare țărilor participante.

Cristian Pantazi: Ok, ultima întrebare din partea mea. Ați menționat 5G. Există un proiect în Guvernul României dar n-am mai auzit nimic despre el de cel puțin cinci luni. Nimeni nu știe unde este, când va merge la Parlament pentru a fi dezbătut. Știți cumva mai multe?

David Muniz: Cred că vă puteți aștepta ca legea să ajungă curând în Parlament. A avansat, cu siguranță, în procesul de avizare, și cred că va fi luată în discuție în Parlament. Acestea sunt informațiile care mi s-au transmis, însă, repet, nu pot pretinde că sunt purtător de cuvânt al Guvernului României, dar cred că vă puteți aștepta la acest lucru.

Cristian Pantazi: Dacă este ceva ce ați dori să adăugați, să subliniați…

David Muniz: Desigur. Aș vrea să spun un lucru: ne simțim încurajați. Cred că acum vedem un Guvern al României unit în jurul reformelor, al aplicării principiului statului de drept, cu o atitudine deschisă către afaceri, cu o majoritate parlamentară cu aceleași principii, care poate să adopte norme legislative și să realizeze lucruri. Am început să vedem inițierea acestui proces.

Ne simțim încurajați de ceea ce am văzut și așteptăm cu entuziasm să continuăm să lucrăm cu un guvern reformist. Cred că este cea mai bună oportunitate apărută în ultimii ani, pentru ca în România lucrurile să avanseze, realmente, în moduri semnificativ de importante și pentru acest lucru suntem entuziasmați.

Dan Tăpălagă: Mai am o întrebare în legătură cu noul ambasador al Statelor Unite la București. Aveți idee când…

David Muniz: Chiar nu știu, sincer. Procesul de numire a unui ambasador american durează mult timp, sunt sigur că ați constatat acest lucru în trecut. Poate dura câteva luni, cel puțin, până să vină un nou ambasador. Cu siguranță vă vom anunța când vom ști ceva concret. Atât pot să spun.

 

 

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

20 comentarii

  1. Așteptăm foaia de parcurs cu mare atenție și îngrijorare.

    De asemenea, așteptăm inculparea, la sfantul așteaptă, a militarilor și străinilor americani vinovati de p.e.d.o.fi.lie in Romania.

    Stire g4media „Libertatea: 16 minore din Caracal au fost forțate de interlopi să facă sex cu români, manageri austrieci și soldați americani. Militarii americani de la Deveselu nu au fost audiați de DIICOT ”

    Stire cotidianul „DOCUMENTE / Bordelul din baza militară americană de la Kogălniceanu”

    Si astea sunt doar cazurile prezentate in presa, mai sunt inca multe mii in instante.

    Da da, o sa zica postacii ca sunt rus, ok.

    Nu doar militarii si americanii ne babardesc cu forta minorele, si alte nationalitati, cu girul si sustinerea autoritatilor-interlope romane.

    • Ai venit tu şi cu celelalte gunoaie PSD/Rusia, de parcă vă ascultă cineva. Fără SUA, eram sub bocancul putinist.

      Ce glumă neputincioasă a ajuns Rusia, Putin face miliarde pe spinarea postacilor.

    • Hai că-mi vine să și plâng. Va să zică numai militarii, americanii și alte nații ne babardesc minorele. Și cu forța, nu că lor nu le-ar place sau n-ar face bani din asta. Dacă ești român și te cheamă Dincă nu babardești minore legate cu lanțul de pat, eventual doar babe octogenare. Du-te, bă, d-acilea! Nu zice nimeni că ești rus, ai vrea tu. Cel mult proprietar de creier spălat de retorica naționalistă și daco-ortodoxă.

    • Du-te si tu prin stepa aia larga si lasa-ne pe noi romanii in pace…

    • @ paco
      dacă tu crezi ca minorele alea exploatate au „plăceri” și o fac strict „capitalist”, meriți strivit cu mașina sau dus intr-o cazarma din africa să te facă aia cum îți place ție, retardat misogin ce ești

    • @nuclear,
      Parcă mi s-a părut mie că Gheorghe Dincă are accent de Tennessee și căutătura lui Hannibal Lecter, iar perfectul-simplu il folosește nepermis de rar pentru un oltean get-beget !

    • @nuclearcurat

      Nu schimba subiectul, imbecilule, nici nu-ți răspund la ce-ai spus.
      Doar o să completez primul comentariu: da, patrihotule, americanii le babardesc și le exploatează, dar măcar nu le omoară și le ard cadavrele în butoaie cu smoală, ca românashii tăi verzi și mândri.

    • Incepe cu interlopii autohtoni.

  2. se aduna buluc aici dar cand e sa dea si ei o viza se schimba situatia.. Mie mi se pare cam aiurea colaborarea asta unilaterala. Noua ce ne iese din schema asta?

    • O șapcă roșie :)))

      E nevoie să apărăm pensionarii speciali, sărăcia, spitalele în flăcări, nosocomialele, minorele traficate, clanurile interlope cu rachete americane.

  3. Vai, cate griji!
    Cata preocupare!
    Investiți la C. Turzii ca sa cumpărăm vechituri de care SUA nu mai au nevoie?
    Trăiască statul care plăteste!
    Regeste!

    • Dar despre Tătucul vostru ce părere ai, că pe voi vă vaccinează cu zeamă de varză, pompos botezată „Sputnik V”, iar el se dedulcește la trufandale occidentale…?

  4. Veniți de luati lumină…. Mda, nimic nou, am vazut Narcos, cum acționează americanii în țările babaniere ca si Romania… Cum vor ei, guvernele si presa sunt adiacente

    • Și ce propui, să luăm lumină de la Răsărit, iar apoi să le dăm nevestele tribut ? Că doar nu îți imaginezi că au și altceva în cap, in afară de:”davai denghi” și „davai hazaica”…

  5. Na, belea, s-au inghesuit postacii repede 😀 eram sigur…

  6. Cam prea multă vorbărie și cam prea puține fapte pentru simplul cetățean!

  7. Dragă Redacție,
    Vă cer respectuos permisiunea să postez și eu măcar o dată azi ! Precizez că nu vreau altceva decât să le dau și eu postacilor anti-americani peste bot.
    Mulțumesc anticipat!

  8. Mi s-a făcut rău citind palavrele astea. Ha, ha, ha, ha, ha, deci sunteți mulți…Așa se explică…E suficient, the witness is excused.

  9. Foarte bine, SUA este un partener de nădejde, iar din punct de vedere militar, e cel mai important. Au intrat sputnikarii în fibrilații când au citit interviul, doamne-ajută!

  10. Incepe cu interlopii autohtoni.