Europa Centrală şi de Est este noul centru de greutate al industriei europene de apărare, arată un studiu de specialitate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Europa Centrală şi de Est se află într-un punct decisiv de transformare industrială, creşterea susţinută a cheltuielilor de apărare din Europa şi trecerea de la achiziţii punctuale la producţie continuă, refacere de stocuri, mentenanţă şi capacitate industrială pe termen lung schimbând fundamental logica investiţională, se arată în studiul KPMG „Avantajul outsiderului.

Europa Centrală şi de Est – o oportunitate în creştere pentru industria multinaţională de apărare şi securitate”, transmite Agerpres.

Acesta semnalează că schimbarea a mutat centrul de greutate al investiţiilor din Europa de Vest către regiunile capabile să livreze rapid volum, eficienţă de cost şi integrare directă în lanţurile de aprovizionare – statele Europei Centrale şi de Est, ce concentrează exact aceste avantaje.

„Europa Centrală şi de Est traversează o perioadă de repoziţionare cu implicaţii pe termen lung, cu impact direct asupra economiei, cooperării regionale şi dezvoltării industriale, mai arată studiul KPMG. Astfel, statele regiunii încep să valorifice poziţia geografică, compatibilitatea instituţională, baza industrială şi forţa de muncă calificată pentru a construi, împreună, capacităţi de producţie, logistică şi inovare relevante la nivel european”, se menţionează într-un comunicat al companiei de consultanţă.

Studiul mai arată că războiul din Ucraina a accelerat o transformare strategică majoră în arhitectura de securitate a Europei: Europa Centrală şi de Est nu mai reprezintă periferia continentului, ci devine nucleu operaţional, coridorul strategic al NATO şi un pilon esenţial al reînnoirii industriei europene de apărare.

„Europa Centrală şi de Est nu mai este periferia apărării europene, ci spaţiul în care securitatea, industria şi competitivitatea se întâlnesc”, a explicat Tudor Grecu, CEE Head of Defence, Partner, Head of Advisory, KPMG în România, citat în comunicat.

Potrivit analizei KPMG, statele Europei Centrale şi de Est – Polonia, România, Cehia, Slovacia, Ungaria – prezintă diferenţe politice şi economice, dar împărtăşesc o bază comună favorabilă cooperării: integrarea în Uniunea Europeană, apartenenţa la NATO şi experienţa unei tranziţii economice accelerate, bazate pe deschidere, investiţii străine şi integrare în lanţurile globale de valoare. Experienţa comună a creat un nivel ridicat de compatibilitate instituţională şi industrială, care reduce costurile de cooperare transfrontalieră şi facilitează proiecte comune în infrastructură, industrie, energie şi tehnologie.

„Din ce în ce mai vizibil, cooperarea regională nu mai este definită de simbolism politic, ci de interese funcţionale: mobilitate, conectivitate, acces la piaţa unică, securitatea lanţurilor de aprovizionare şi dezvoltare industrială coordonată”, arată studiul KPMG.

Una dintre cele mai promiţătoare direcţii de cooperare, aşa cum o defineşte studiul, este investiţia în infrastructură dual-use, care serveşte simultan obiective economice şi de securitate. Drumurile, căile ferate, porturile, aeroporturile, marea şi coridoarele fluviale devin noduri esenţiale într-o reţea regională de mobilitate extinsă.

De asemenea, Marea Neagră devine un nod strategic central pentru securitatea europeană, fiind un spaţiu-cheie unde se intersectează securitatea militară, libertatea de navigaţie, energia şi reconstrucţia Ucrainei. Noua strategie a UE pentru Marea Neagră şi propunerea de a crea un hub de securitate maritimă la Constanţa consolidează rolul României ca principal pilon regional şi demonstrează că Marea Neagră nu mai este o zonă marginală, ci una esenţială pentru stabilitatea Europei.

Dunărea joacă şi ea un rol important în acest proces. Adaptarea porturilor dunărene şi modernizarea conexiunilor rutiere şi feroviare aferente creează nu doar rute alternative de transport, ci hub-uri logistice regionale capabile să deservească comerţul, reconstrucţia Ucrainei şi industriile europene.

În aceeaşi logică, investiţiile în infrastructura feroviară, inclusiv soluţii pentru diferenţa de ecartament dintre Ucraina şi UE, deschid oportunităţi pentru proiecte comune de inginerie, finanţare europeană şi standardizare tehnică – domenii unde cooperarea regională poate accelera rezultatele.

„Pentru investitori şi decidenţi publici, Europa Centrală şi de Est nu mai este o alternativă, ci una dintre puţinele regiuni capabile să livreze simultan volum, viteză şi scalare industrială în sectorul apărării”, a explicat generalul de flotilă aeriană Adrian Duţă, senior advisor, Defence & Security, KPMG în România.

Europa Centrală şi de Est beneficiază de o bază industrială adaptabilă, construită în ultimele trei decenii în jurul producţiei avansate, de automotive, echipamente industriale, electronică şi software. Această bază reprezintă un avantaj competitiv major pentru dezvoltarea de capacităţi industriale cu valoare strategică, demonstrează studiul KPMG.

Conversia şi extinderea producţiei dual-use dezvoltă competenţe deja existente – prelucrare de precizie, metalurgie, electronică, inginerie software, automotive – pot fi integrate în reţele regionale de producţie, coordonate pe standarde comune şi orientate către pieţele europene şi euro-atlantice.

„Fiecare stat aduce un profil complementar, ce se potriveşte în puzzle-ul strategic: Polonia combină dimensiunea pieţei şi forţa de muncă industrială cu un program de modernizare a apărării aflat în expansiune rapidă. Ţara are un potenţial semnificativ în domenii precum software, securitate cibernetică, sisteme fără pilot şi producţie industrială la scară largă. România beneficiază de un avantaj strategic dat de poziţia geografică, de moştenirea industrială în domeniul apărării şi de parteneriatele occidentale în expansiune, consolidate de accesul la Marea Neagră şi Dunăre. Cehia aduce o tradiţie solidă în industria de apărare, capacităţi inginereşti puternice şi o poziţie centrală în reţelele europene de producţie. Slovacia mizează pe avantaje de nişă – în special în domeniul muniţiilor şi al sprijinului pentru sistemele terestre – susţinute de tradiţia sa industrială şi de competitivitatea costurilor; modelul Ungariei este construit în jurul parteneriatelor, legând achiziţiile de producţia localizată prin joint venture uri strategice. Deşi aceste traiectorii nu sunt identice, împreună ele conturează un arc industrial complementar, pot susţine lanţuri regionale de valoare, mai reziliente şi mai puţin dependente de furnizori extra-europeni”, se menţionează în comunicat.

KPMG mai arată că Ucraina ocupă o poziţie distinctă, dar tot mai integrată în acest ecosistem regional, iar războiul a accelerat dezvoltarea capacităţii sale de inovare, în special în domenii precum drone, comunicaţii, mentenanţă şi adaptare rapidă a tehnologiilor existente.

Cooperarea dintre Ucraina şi statele vecine din UE poate lua forma unei diviziuni funcţionale a muncii: Ucraina ca sursă de cerere, testare şi inovaţie operaţională, iar ţările UE ca platforme sigure pentru producţie la scară, certificare, finanţare şi integrare în piaţa unică. Această dinamică deschide oportunităţi pentru parteneriate industriale mixte, centre regionale de mentenanţă şi reparaţii, extinderea capacităţilor de producţie pentru reconstrucţia post-conflict sau integrarea treptată a Ucrainei în reţelele industriale europene, semnalează studiul.

Un alt vector major de dezvoltare este capitalul uman, indică studiul KPMG. Regiunea dispune de sisteme educaţionale tehnice solide, dar se confruntă cu presiuni demografice şi competiţie pentru talente. Extinderea industriilor cu valoare strategică creează oportunitatea pentru a atrage specialişti din diaspora („brain return”), pentru a dezvolta programe comune universitare şi de formare profesională, dar şi pentru a specializa centre regionale în domenii precum securitate cibernetică, electronică avansată, autonomie şi inteligenţă artificială aplicată. Cooperarea între universităţi, industrie şi sectorul public poate consolida un ecosistem regional de inovare, capabil să susţină creştere economică pe termen lung.

Instrumentele UE – fonduri de coeziune, programe pentru mobilitate militară, cercetare şi dezvoltare, finanţare pentru infrastructură – creează un cadru stabil şi predictibil pentru proiecte multinaţionale. Corelarea acestora cu strategiile naţionale creşte atractivitatea regiunii pentru investitori instituţionali şi parteneri internaţionali, indică KPMG.

De asemenea, cooperarea regională poate reduce fragmentarea administrativă odată cu armonizarea procedurilor, realizarea unor platforme comune de achiziţii sau de schimburi de bune practici privind reglementarea şi autorizarea proiectelor majore.

„Miza următorului deceniu nu se reduce doar la securitate, ci la şansa de a transforma această necesitate strategică într-un proiect de dezvoltare cu miză istorică. Dacă statele Europei Centrale şi de Est vor reuşi să coopereze inteligent şi să îşi alinieze atu-urile industriale, regiunea poate deveni nu doar un pilon al securităţii europene, ci şi un motor de creştere, integrare şi inovare”, subliniază sursa citată.

KPMG este o organizaţie globală de firme independente de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor şi îşi desfăşoară activitatea în 138 de ţări şi teritorii, având peste 276.000 de parteneri şi angajaţi în firmele membre din întreaga lume.

În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.