Eurodeputaţii grupului de extremă dreapta Patrioții pentru Europa depun o moţiune de cenzură împotriva Comisiei Europene şi cer un aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea acordurilor UE-Mercosur cu tratatele europene

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O nouă moţiune de cenzură depusă de grupul de extremă dreapta Patrioții pentru Europa împotriva Comisiei Europene din cauza acordurilor UE-Mercosur şi două propuneri ale deputaţilor care solicită Curţii de Justiţie a UE un aviz privind compatibilitatea acestora cu tratatele UE se află în prim-planul sesiunii Parlamentului European din luna ianuarie de la Strasbourg, în cadrul căreia se vor mai dezbate situaţiile din Groenlanda, Iran şi Venezuela, precum şi priorităţile noii preşedinţii cipriote a Consiliului.

Prupul Patrioții pentru Europa numără 85 de eurodeputați. Șansele ca această nouă moțiune de cenzură să fie adoptată sunt minime. Moțiunea de cenzură depusă de Patrioții pentru Europa în octombrie 2025 a fost respinsă cu 378 de voturi împotrivă, 179 pentru și 37 de abțineri, forțele centriste unindu-se pentru a o susține pe von der Leyen, care a ieșit întărită în urma acelui vot.

În urma semnării Acordului de parteneriat şi a Acordului comercial interimar, programate pentru sâmbătă, 17 ianuarie, în Paraguay, plenul PE se va pronunţa miercuri, la Strasbourg, în privinţa a două propuneri ale eurodeputaţilor care solicită Curţii de Justiţie a UE evaluări ale temeiurilor lor juridice. În cazul în care o propunere este aprobată, aceasta va declanşa revizuiri juridice de către CJUE înainte ca eurodeputaţii şi statele membre să poată proceda la ratificarea acordurilor, informează PE într-un comunicat, transmite Agerpres.

În conformitate cu tratatele UE, un stat membru, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia pot obţine avizul Curţii de Justiţie cu privire la compatibilitatea cu tratatele a unui acord preconizat. În cazul în care avizul Curţii este negativ, acordul nu poate intra în vigoare decât dacă este modificat.

Luni va avea loc în plenul PE o dezbatere cu privire la o moţiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, urmată de un vot prin apel nominal joi. Pentru a fi adoptată, moţiunea trebuie să întrunească o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul.

Marţi, 20 ianuarie, în plenul PE, eurodeputaţii vor discuta despre răspunsul UE la revendicările preşedintelui Donald Trump cu privire la Groenlanda.

Guvernele europene au respins planurile SUA de a achiziţiona Groenlanda, avertizând că aceasta ar submina suveranitatea, coeziunea NATO şi securitatea transatlantică.

Multe guverne ale UE, precum şi Danemarca, au declarat că deciziile privind statutul Groenlandei revin exclusiv Danemarcei şi Groenlandei, au subliniat importanţa securităţii colective a regiunii arctice conduse de NATO şi au avertizat cu privire la acţiunile unilaterale care ar putea destabiliza relaţiile aliate şi stabilitatea regională.

Autorităţile din Danemarca şi Groenlanda au reiterat faptul că Groenlanda nu este de vânzare şi s-au declarat dispuse, în schimb, la cooperare.

În acelaşi timp, PE va evalua miercuri situaţia relaţiilor UE-SUA, solicitând o UE mai rezilientă şi mai capabilă să acţioneze strategic pe cont propriu.

Într-un proiect de raport adoptat în decembrie 2025, Comisia pentru Afaceri Externe a afirmat că, într-o perioadă de schimbări în politica externă a SUA, UE trebuie să îşi consolideze autonomia strategică pentru a-şi asigura propria rezilienţă.

Eurodeputaţii au subliniat rolul indispensabil al SUA în conducerea NATO şi în eforturile de securitate colectivă şi au îndemnat administraţia SUA să îşi consolideze rolul în sprijinirea Ucrainei. Subliniind importanţa unei repartizări mai echitabile a sarcinilor, textul subliniază necesitatea ca Europa să îşi asume o mai mare responsabilitate în materie de securitate pe continentul european.

Tot miercuri, PE va dezbate cu preşedinţii Ursula von der Leyen şi Antonio Costa rezultatele summitului UE din decembrie şi va discuta despre o UE mai puternică şi mai suverană, pe fondul tensiunilor geopolitice în creştere.

În cadrul reuniunii lor de la Bruxelles, liderii europeni au consolidat solidaritatea UE cu Ucraina şi au convenit să îi acorde un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, pe baza împrumuturilor UE, amânând în acelaşi timp utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru despăgubiri. În ceea ce priveşte apărarea şi securitatea, Consiliul European a condamnat cu fermitate recentele atacuri hibride împotriva statelor membre ale UE şi a analizat progresele înregistrate în stimularea pregătirii UE pentru apărare.

Marţi, la prânz, plenul PE se va pronunţa asupra accelerării aprobării deciziei Consiliului privind cooperarea consolidată a 24 de state membre – cu excepţia Cehiei, Ungariei şi Slovaciei -, pentru a oferi Ucrainei un împrumut finanţat prin împrumuturi UE şi garantat de bugetul UE. Dacă procedura va fi aprobată, votul final va avea loc joi.

Tot marţi, la prânz, eurodeputaţii vor decide dacă să accelereze propunerile legislative, cu privire la instituirea împrumutului de sprijin pentru Ucraina pentru 2026 şi 2027 şi cu privire la modificarea Mecanismului pentru Ucraina, voturile privind conţinutul urmând să aibă loc în februarie.

Situaţiile din Venezuela şi Iran, cea de a 40-a aniversare a aderării Spaniei şi Portugaliei la UE, precum şi prezentarea priorităţilor noii preşedinţii cipriote a Consiliului de către preşedintele Nikos Christodoulides sunt alte puncte importante care figurează pe agenda PE din ianuarie.