Este oare inevitabil un al doilea tur “de coșmar” între extrema dreaptă și extrema stângă în alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cu tot mai mulți candidați anunțându-și intenția de a se prezenta în alegerile prezidențiale din aprilie 2027 pentru a-i succeda în funcție lui Emmanuel Macron, candidații extremelor – Jordan Bardella (Reunirea Națională, RN – dreapta) și Jean-Luc Melenchon (Franța Nesupusă, LFI – stânga) devin tot mai mult favoriți pentru a se califica în al doilea tur de scrutin.

Recentul anunț al fostului prim ministru Gabriel Attal (Renaștere, centru) că dorește să candideze anul viitor generat neliniște în zona de centru/centru dreapta unde se situează partidele care au sprijinit după 2017 la un moment sau altul guvernarea președintelui Emmanuel Macron, care nu mai are drept de a candida anul viitor după două mandate consecutive.

Candidatura lui Attal (premier în 2024) ar afecta serios șansele primului candidat care și-a anunțat intenția de a intra în competiție, Edouard Philippe, liderul partidului Orizonturi (HOR, centru dreapta) primul prim ministru (2017 – 2020) din mandatele Macron. Philippe era dat în sondaje cu cele mai mari șanse de a se califica în turul al doilea după Bardella și singurul care l-ar putea învinge pe candidatul RN în turul 2.

Cu Attal în competiție și cu liderul partidului neo-gaullist Republicanii (LR, centru dreapta), Bruno Retailleau, și el candidat declarat, șansele unui candidat din zona centru – centru dreapta de a se califica în turul al doilea scad simțitor. A apărut ideea unor alegeri primare în zona sprijinitorilor de până acum ai președintelui Macron, extinsă în unele ipoteze chiar și la LR, care a participat și el la guvernările din perioada 2024 – 2025, dar până acum nu a fost concretizată o astfel de inițiativă.

La centru stânga, candidatura cea mai puternică, potrivit sondajelor de opinie, apare cea a lui Raphael Glucksmann, liderul micului partid Piața Publică (PP, centru stânga), care ar beneficia de sprijinul Partidului Socialist (PS), dar acesta este cu regularitate cotat sub Melenchon.

În aceste condiții, ipoteza “de coșmar” al unui al doilea tur de scrutin între Bardella și Melenchon devine tot mai plauzibilă. Sondajele care testează acest duel indică o victorie covârșitoare a candidatului RN. Dar Bardella, care are intenții de vot între 32 – 38% pentru primul tur, nu are tocmai drum deschis către președinția Franței. Candidatura sa depinde de rezultatul apelului depus de lidera de facto a RN, Marine Le Pen, condamnată în prima instanță pentru deturnare de fonduri și declarată ineligibilă, care se va judeca pe 7 iulie 2026 la Curtea de Apel din Paris.

Bardella, care este președintele RN și eurodeputat, a fost testat mai des în sondaje decât Le Pen, care este lidera grupului RN din Adunarea Națională, care a candidat deja de trei ori la președinție în 2012, 2017 și 2022, pierzând de fiecare dată. Presa franceză a relatat despre tensiuni între Bardella și Le Pen, care țin nu doar de personalitățile celor doi, ci și de chestiuni de fond, cu Bardella fiind considerat mai radical decât Le Pen.

În orice caz, un duel Bardella – Melenchon în turul al doilea al prezidențialelor din 2027 ar constitui o înfruntare fără precedent în istoria de 68 de ani a celei de-a Cincea Republici franceze, în care cei doi candidați sunt acuzați că ignoră valorile “republicane”, care au constituit consensul clasei politice și al opiniei publice după cel de-al doilea război mondial. Radicalismele de dreapta și de stânga reprezentate de cei doi candidați ridică semnale de alarmă care deocamdată nu par să constituie o prioritate în rândul zonei de centru – centru dreapta, singura de unde poate veni un baraj la o posibilă, dacă nu probabilă, victorie a extremei drepte din Franța, cu toate potențialele consecințe nu doar pentru această țară, ci și pentru întreaga Europă sau chiar întreaga lume.