Elveția ar putea renunța la interdicția privind exportul de arme în zonele de război

Elveția este pe punctul de a renunța la tradiția de secole de neutralitate, în timp ce o schimbare pro-Ucraina în starea de spirit publică dar și politică exercită presiuni asupra guvernului pentru a pune capăt interdicției privind exporturile de arme elvețiene în zonele de război, transmite agenția Reuters.

Cumpărătorii de arme elvețiene sunt împiedicați din punct de vedere legal să le reexporte, o restricție despre care unii reprezentanți ai marii industrii de armament a țării spun că afectează acum comerțul.

Între timp, apelurile vecinilor europeni ai Elveției de a permite astfel de transferuri către Kiev au devenit tot mai puternice pe măsură ce asaltul Rusiei se intensifică, iar cele două comisii de securitate ale parlamentului au recomandat ca regulile să fie relaxate în consecință.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Parlamentarii sunt împărțiți pe această temă.

„Vrem să fim neutri, dar facem parte din lumea occidentală”, a declarat Thierry Burkart, liderul partidului de centru-dreapta FDP, care a înaintat o moțiune guvernului pentru a permite reexporturile de arme către țări cu valori democratice similare cu cele ale Elveției.

În conformitate cu neutralitatea elvețiană, care datează din 1815 și este consacrată printr-un tratat din 1907, Elveția nu va trimite arme direct sau indirect către combatanții unui război. Ea aplică un embargo separat asupra vânzărilor de arme către Ucraina și Rusia.

Țările terțe pot, în teorie, să se adreseze Elveției pentru a reexporta armele elvețiene pe care le au în stoc, dar permisiunea este aproape întotdeauna refuzată.

„Nu ar trebui să avem dreptul de veto pentru a-i împiedica pe alții să ajute Ucraina. Dacă facem asta, susținem Rusia, ceea ce nu este o poziție neutră”, a declarat Burkart pentru Reuters.

„Alte țări vor să sprijine Ucraina și să facă ceva pentru securitatea și stabilitatea Europei … Ele nu pot înțelege de ce Elveția trebuie să spună nu”.

Un număr din ce în ce mai mare de alegători elvețieni sunt de acord. Un sondaj realizat de institutul de sondaje Sotomo, publicat duminică, a arătat că 55% dintre respondenți sunt în favoarea autorizării reexporturilor de arme către Ucraina.

„Dacă am fi pus această întrebare înainte de război…, răspunsul ar fi fost probabil mai mic de 25%. Să vorbești despre schimbarea neutralității era un tabu în trecut”, a declarat pentru Reuters Lukas Golder, co-director al companiei de sondaje GFS-Bern.

BANII VORBESC?

Berna „aderă la cadrul legal existent… și va trata propunerile în timp util”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Afaceri Economice, care supraveghează problemele legate de comerțul cu arme.

Burkart a declarat că a primit semnale pozitive cu privire la o modificare a legii din partea altor partide din legislativul fragmentat.

Social-democrații de stânga se declară în favoarea modificărilor, la fel ca și liberalii verzi, deși Verzii se opun în continuare.

Parlamentarul ecologist Marionna Schlatter a declarat că permiterea livrărilor de arme către Ucraina riscă să devină o „pantă alunecoasă” spre eliminarea tuturor restricțiilor și este incompatibilă cu neutralitatea Elveției.

Între timp, Partidul Popular Elvețian de dreapta (SVP), cel mai mare partid din camera inferioară și, în mod tradițional, apărător fervent al neutralității, pare acum divizat.

„A permite livrările de arme către o țară implicată într-un conflict armat înseamnă … distrugerea bazei păcii și prosperității în țara noastră”, a declarat deputatul SVP David Zuberbueler.

Deputatul SVP Werner Salzmann, care face parte din camera superioară a parlamentului, nu este de acord, exprimându-și îngrijorarea în cotidianul Aargauer Zeitung cu privire la daunele colaterale aduse industriei elvețiene de apărare, care susține, de asemenea, campania pentru modificarea legii.

Sectorul, care include multinaționalele Lockheed Martin și Rheinmetall, a vândut armament în valoare de 800 de milioane de franci elvețieni (876 de milioane de dolari) în străinătate în 2021, potrivit datelor guvernamentale, ceea ce o plasează în top 15 mondial al națiunilor exportatoare.

Industria de armament puternică a mers mână în mână cu tradiția neutralității, dar echilibrul acestei dualități ar putea fi acum amenințat, a declarat asociația industrială SwissMem.

„Unii dintre membrii noștri au pierdut contracte sau nu mai investesc în Elveția din cauza restricțiilor actuale”, a declarat directorul SwissMem, Stefan Brupbacher.

„Situația actuală ne slăbește politica de securitate (…), împiedică credibilitatea politicii noastre externe și dăunează companiilor noastre”, a mai spus el. „Este timpul să se schimbe”.