Ecologiştii contestă lista Guvernului cu râurile de munte protejate şi spun că protejează doar pâraiele de la altitudini mai mari de 1500 de metri

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Guvernul Orban a adoptat în şedinţa de ieri o hotărâre de guvern prin care a decis lista râurilor unde este interzisă construcţia de microhidrocentrale. Vezi lista aici.

„Prin această Hotărâre de Guvern, dorim nu numai menținerea, dar și îmbunătățirea stării ecologice a apelor și a stării de conservare pentru speciile și habitatele naturale. Efectele pozitive vor fi vizibile în scurt timp și vom observa cu toții o îmbunătățire a calității apei și, implicit, a florei și faunei acvatice din râurile noastre”, a declarat ministrul Mediului Costel Alexe.

Guvernul a întocmit lista cu râurile de munte protejate în contextul eforturilor pentru închiderea procedurii de infringement deschisă în 2015 de Comisia Europeană din cauza a 27 de microhidrocentrale amplasate în arii protejate şi care ar fi distrus ecosistemele de pe mai multe râuri de munte.

Ecologiștii avertizează însă că hotărârea de guvern protejează doar râurile aflate la o altitudine mai mare de 1500 de metri deasupra nivelului mării.

„Guvernul se laudă că protejează 371 de cursuri de apă, ai zice că România este cea mai progresistă ţară din lume la acest capitol, când de fapt nu protejează niciun curs de apă”, a declarat pentru G4media.ro biologul şi activistul de mediu Călin Dejeu.

„Hotărârea reglementează protejarea doar a sectoarelor de curs de apă situate la peste 1500 de metri altitudine, adică a pâraielor pe care oricum nu se întâmpla nimic. Este ca şi cum s-ar lauda că protejează o pădure, dar de fapt nu protejează decât o ramurică din vârful coroanei fiecîrui arbore, iar restul merge la gater. Adică, toata padurea este tăiată la ras.

Un râu este ca un organism, trebuie să-l protejezi sau în întregime, sau pe sectoare suficient de lungi ca să poată să mentină nişte functii ecologice esenţiale.

Mai mult, această hotărâre nu doar că nu protejează niciu râu, nu protejează nici măcar vreun mic sector de râu, măcar unul singur în toată ţara. Pentru că la peste 1500 de metri sunt doar pâraie, în România nu avem râuri atât de sus. Nu am avea cum să avem, din moment ce vârfurile cele mai înalte abia trec de 2500 de metri.

HG are ca unic criteriu de desemnare altitudinea. Altitudinea nu are cum să fie un criteriu pentru a stabili care sectoare sunt protejate şi care nu. Din contră, cursurile de apă încă naturale sau cvasi-naturale de la altitudini mici trebuie să aibă prioritate la protecţie, pentru că ele sunt mult mai rare şi pentru că la altitudini mai mici biodiversitatea este mai mare”, a explicat Dejeu.

În cadrul consultărilor publice, ecologiştii au propus realizarea listei conform unor criterii ştiinţifice bazate pe studii realizate de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Bucureşti. Criteriile propun protecţia râurilor de munte în funcţie de starea ecologică a apei şi de speciile protejate, identificate pe baza studiilor de specialitate şi cuprinse în planurile de management ale siturilor Natura 2000.

Râuri cu probleme, potrivit ecologiştilor:

• Bistra Mărului şi Şucul din Munţii Ţarcului – sunt în continuare ameninţate
• râul Porcu, un afluent al Jiului – cursul râului este distrus, iar întreaga vale este dinamitată de cariere pe kilometri întregi
• râul Mare din Retezat – distrus de Hidroelectrica de zeci de ani
• râul Uz din judeţele Covasna şi Bacău – distrus de microhidrocentrale
• râul Săpânţa din Maramureş – distrus de microhidrocentrale
• râul Chiţu – distrus de microhidrocentrale, aflat la altitudine mică
• râul Băniţa – distrus de regularizări

Context. Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României din cauza a 27 de proiecte de microhidrocentrale amplasate în arii protejate și care au distrus ecosistemele de pe mai multe râuri de munte.

Foto: Microhidrocentrala Hidroelectrica