Dronele de la Galați și Constanța, subiect de rezoluție în Parlamentul European ce vizează securitatea frontierei estice a Uniunii Europene

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Incidentele cu drone care au afectat România au ajuns în Parlamentul European sub forma unei dezbateri urmate de o rezoluție privind securitatea frontierei estice a Uniunii Europene.

Tema figurează pe agenda legislativului european sub titlul „Acțiunile provocatoare inacceptabile ale Federației Ruse și încălcările spațiului aerian al României, statelor baltice și Finlandei prin incursiuni ale dronelor rusești”. Dezbaterea are loc în sesiunea plenară de la Strasbourg, iar votul asupra rezoluției este programat joi, 18 iunie, transmite MEDIAFAX.

Mai mulți europarlamentari români au luat cuvântul și au expus în mod diferit problema dronelor ce au ajuns recent în spațiul românesc. PSD a pus accentul pe protecția cetățenilor și pe finanțare europeană pentru apărare, USR a cerut un răspuns ferm împotriva Rusiei și consolidarea flancului estic, în timp ce AUR a invocat incidentul dronei maritime ucrainene din Portul Constanța și a criticat comunicarea întârziată a Kievului.

Victor Negrescu, eurodeputat PSD și inițiator al demersului, a prezentat rezoluția ca pe un răspuns european necesar pentru protejarea cetățenilor, a comunităților de frontieră și a infrastructurii critice.

„Astăzi vreau să vorbesc despre oameni. Despre familiile din România care s-au trezit în mijlocul nopții din cauza exploziilor. Despre comunitățile de la granița Uniunii Europene care trăiesc de luni de zile sub amenințarea dronelor. Și despre copilul rănit în propria casă, la Galați, după ce o dronă a lovit locul în care locuia”, a declarat Negrescu în plen.

„Aceste incidente nu mai pot fi privite ca evenimente izolate. Ele reprezintă o amenințare directă la adresa cetățenilor europeni, a comunităților noastre și a infrastructurii critice din regiunea Mării Negre”, a spus Negrescu.

El a cerut ca rezoluția să conducă la măsuri concrete: un sistem european comun de monitorizare și avertizare în timp real, consolidarea capacităților antidrone și de apărare aeriană pe flancul estic, finanțarea infrastructurii critice și defensive din bani europeni și mecanisme rapide de sprijin pentru comunitățile afectate.

„Mesajul nostru este simplu: fiecare cetățean european are dreptul să se simtă în siguranță în propria casă”, a conchis vicepreședintele Parlamentului European.

USR: rezoluția ca test de fermitate față de Rusia

Dan Barna, eurodeputat USR, a încadrat rezoluția într-o cheie de securitate dură: Rusia trebuie numită explicit drept agresor, iar Uniunea Europeană trebuie să își consolideze rapid apărarea la frontiera estică.

„Federația Rusă a readus războiul la granița Europei. Rusia este astăzi cea mai gravă amenințare la adresa securității noastre comune. Cine neagă această realitate sau refuză să identifice agresorul este fie vândut complet, fie iresponsabil. Și sunt câțiva și în acest legislativ”, a declarat Barna.

Barna a cerut ca rezoluția și viitorul cadru financiar multianual să includă finanțare distinctă pentru sistemele antidrone destinate țărilor expuse.

„Cer imperios consolidarea imediată a flancului estic și a securității la Marea Neagră, finanțarea distinctă în viitorul cadru financiar multianual pentru sisteme antidrone destinate țărilor expuse și accelerarea creării centrului de securitate maritimă la Marea Neagră”, a declarat Dan Barna.

El a insistat și asupra cooperării cu Ucraina și Republica Moldova, pe care le consideră esențiale pentru securitatea europeană.

„Cooperarea cu Ucraina și Republica Moldova este esențială și avem nevoie urgentă să integrăm expertiza Ucrainei în sistemele noastre de apărare”, a afirmat eurodeputatul USR.

AUR: rezoluția trebuie să țină cont și de riscurile venite dinspre Ucraina

Georgiana Teodorescu, eurodeputată AUR, a folosit dezbaterea pentru a introduce în discuție incidentul din Portul Constanța, unde o dronă maritimă ucraineană a explodat după ce Ucraina pierduse controlul asupra acesteia.

„O dronă maritimă ucraineană, asupra căreia Ucraina a pierdut controlul, a intrat pe teritoriul României și a explodat în Portul Constanța. Faptul că s-a putut pierde controlul asupra ei din cauza atacurilor rusești nu surprinde. Ceea ce surprinde și dezamăgește este reacția mult întârziată a partenerilor ucraineni. Acest mesaj este pentru prietenii noștri ucraineni, pe care îi ajutăm și îi vom mai ajuta în continuare din banii noștri. Ne așteptăm să dați dovadă de seriozitate și respect pentru ajutorul primit și să nu puneți în pericol viețile cetățenilor noștri prin informări întârziate”, a declarat Teodorescu.

Kaja Kallas: de la condamnări la bugete și descurajare

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, a susținut în plen că dezbaterea și rezoluția trebuie să fie urmate de alocări bugetare și de o strategie reală de descurajare.

„Nu mai ajung cuvintele, e nevoie de acțiuni. Trebuie să vedem și la nivelul bugetului că luăm în serios aceste lucruri”, a declarat Kallas.

Șefa diplomației europene a subliniat că amenințarea rusă este o realitate cotidiană pentru statele aflate la frontiera estică.

„Nu trebuie să ne imaginăm ce înseamnă să primești un mesaj că trebuie să mergi la cel mai apropiat adăpost. Pentru noi este o realitate”, a spus Kallas.

După incidentul de la Galați, Uniunea Europeană a condamnat oficial încălcarea spațiului aerian european de către Rusia și a anunțat că este pregătită să accelereze eforturile de protecție, inclusiv prin Eastern Flank Watch și alte inițiative de consolidare a apărării europene.

Rezoluția se leagă de planurile UE pentru apărare antidrone

Rezoluția vine pe fondul unor inițiative europene deja lansate pentru apărarea împotriva dronelor. În februarie 2026, Comisia Europeană a prezentat Planul de acțiune privind securitatea dronelor și contracararea amenințărilor generate de drone, care vizează creșterea capacităților de detecție, coordonarea reacțiilor statelor membre și consolidarea pregătirii de apărare.

Documentul Comisiei este legat de Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și de Eastern Flank Watch, proiecte importante în strategia UE de apărare până în 2030.

În plus, discuția despre drone este conectată și cu Marea Neagră. Uniunea Europeană a propus un hub de securitate maritimă pentru regiune, care ar urma să funcționeze ca sistem de avertizare timpurie și instrument de protejare a infrastructurii critice maritime, inclusiv cabluri submarine și instalații offshore.