Disputa vaccinurilor între UE și Marea Britanie: Au avut euroscepticii dreptate?

Uniunea Europeană și Regatul Unit prezintă situații contrastante ale situației vaccinării anti-Coronavirus, iar relațiile UE – UK au cunoscut o anume deteriorare din această cauză în ultima vreme.

În Marea Britanie au fost inoculate 25 de milioane de persoane cu prima doză de vaccin – aproape 40% din populație, în timp ce în Uniunea Europeană țara cu cel mai ridicat nivel de inoculare este Ungaria, sub 20%, iar țări ca Germania, Franța, Italia, Spania sau România au rate de inoculare de 11 – 12%.

UE a adoptat principiul egalitar al distribuirii vaccinurilor către toate țările membre indiferent de forța lor economică.
“Scopul a fost de a evita concurența și licitația între țări și de a permite tuturor țărilor să obțină dozele în același timp. În caz contrar, statele membre mai mari sau mai bogate ar fi fost primele în coadă și cele mai bine servite”, a declarat președintele Consiliului European (unul dintre cele două organisme legislative ale UE), Charles Michel.

Toate bune și frumoase, numai că în practică lucrurile stau cam altfel. Țări ca Germania au reușit să-și asigure o aprovizionare mai bună cu vaccinuri, ceea ce a stârnit nemulțumirea unui grup de state conduse de Austria, din care mai fac parte și Cehia, Bulgaria, Letonia și Slovenia.

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a dat expresie nemulțumirii grupului, criticând modul în care se face aprovizionarea cu vaccinuri, ceea ce ar contrazice, potrivit lui, principiul egalității enunțat de Charles Michel.

Care Charles Michel, confruntat cu dificultățile de aprovizionare a acuzat UK că impune restricții la exportul de vaccinuri, acuzație dezmințită vehement de guvernul britanic. De altfel, Comisia Europeană (executivul UE) a invocat pentru scurt timp în ianuarie anul acesta articolul 16 al tratatului post Brexit UE – UK, prin care se introducea frontiera “dură” între Republica Irlanda (stat membru UE) și Irlanda de Nord (provincie UK), dar a retras imediat măsura, calificând-o drept o greșeală.

Vaccinul AstraZeneca – sigur sau nu?

Următoarea țintă a UE a fost concernul AstraZeneca (britano-suedez) producător împreună cu Universitatea Oxford al unuia dintre cele trei mari vaccinuri anti-Covid pe plan mondial.

Inițial, acuzația era una de nerespectare a contractelor de livrare și a fost urmată de o amenințare de acționare în judecată a concernului de către Comisia Europeană.

Apoi, dintr-o dată vaccinul AstraZeneca a devenit nesigur, după relatări cu privire la efecte secundare și chiar decese, în mai multe țări europene, motivul principal de îngrijorare fiind cheagurile de sânge post-vaccin.
Rând pe rând, mai multe țări, printre care Germania, Franța, Italia și Spania (dar nu și România și alte state UE), au suspendat distribuirea vaccinului AstraZeneca pentru inoculare.

Statisticile au arătat că numărul accidentelor trombembolice nu era mai mare de 40 la un număr de 17 milioane de persoane vaccinate, o rată chiar mai mică decât la populația nevaccinată.

Și dacă e de așteptat ca guvernul britanic și AstraZeneca să susțină că nu există niciun fel de probe că vaccinul produs în colaborare cu Universitatea Oxford nu ar fi sigur, faptul că Organizația Mondială a Sănătății și chiar Agenția Europeană a Medicamentului, care a aprobat folosirea vaccinului, au spus același lucru ridică semne de întrebare cu privire la această decizie a marilor state membre UE.

Ca o anecdotă, însuși prim ministrul Franței, Jean Castex, a declarat că se va vaccina cu AstraZeneca de îndată ce guvernul pe care-l conduce va ridica interdicția (și bineînțeles, când îi va veni rândul).

În mod nesurprinzător, concernul american Pfizer a anunțat că ia în considerare mărirea prețului la vaccinul pe care-l produce, care costă cam de cinci ori mai mult pe doză decât AstraZeneca (15 Euro față de 3 Euro) și care trebuie stocat la temperaturi de până la – 70C (față de stocare în frigider normal pentru AstraZeneca).

Iar într-o evoluție recentă, președinta Comisiei Europene, Ursula Van der Leyen a spus că UE ar putea interzice exporturile de vaccinuri produse pe teritoriul Uniunii, interdicție care ar afecta și UK.

UK – pe cont propriu

Între timp, ministrul britanic al sănătății, Matt Hancock, a lăudat programul UK de vaccinare care a trecut miercuri 17 martie de 25 de milioane de prime doze inoculate, plasând țara pe locul trei în lume la inoculări raportate la populație, după Israel și Emiratele Arabe Unite.

Legat sau nu de campania de vaccinare, numărul zilnic de infectări cu Coronavirus în UK a scăzut la 5000, de la un vârf de 60000 la începutul lui ianuarie, iar numărul mediu zilnic al deceselor de Covid a scăzut în aceeași perioadă de la 1200 la circa 100.

Sigur, Marea Britanie are cel mai mare număr de decese de Covid din Europa – 126 de mii – și chiar una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate din lume – peste 1800 de decese Covid la un milion de locuitori, dar epidemia pare să se bată în retragere, iar autoritățile au un plan destul de coerent de relaxare a restricțiilor în următoarele trei luni.

Euroscepticii au profitat de acest contrast între UK și UE ca să laude beneficiile Brexit, printre care se numără și libertatea de care Marea Britanie a beneficiat în ajustarea la propriile nevoi a programului de combatere a pandemiei și a celui de inoculare, inclusiv omologarea internă a vaccinurilor.

În contrast, spun euroscepticii, uitați-vă la haosul și discordia din UE, unde interesele naționale concurente fac dificilă adoptarea unei poziții comune.

Și am să închei citând o postare de pe Facebook a analistului politic Sorin Ioniță care descrie foarte bine situația din UE: “Cei mai ridicoli sunt totuși italienii: acu’ o săptămână se certau cu Australia, nu voiau să le dea 250.000 doze de AstraZeneca că n-au destul pentru ei; iar după aia au stopat complet vaccinarea cu AZ. Vorba lui Woody Allen: în restaurantul ăsta mâncarea e o porcărie și sunt și porțiile prea mici.