Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Raportul Comisiei de control a Ministerului Culturii privind verificările efectuate la Muzeul Naţional „George Enescu” a fost transmis Parchetului, a anunţat vineri ministrul Culturii, Demeter Andras, transmite Agerpres.
„Raportul de control a fost transmis Parchetului pentru investigarea aspectelor legale de degradarea bunurilor culturale de Tezaur. Alte măsuri urmează a fi detaliate în cuprinsul raportului final”, a declarat ministrul, într-o conferinţă de presă la Biblioteca Naţională a României.
El a explicat că motivele care au dus la această situaţie ţin de „scăpări conceptual-manageriale, de planificare, scăpări practic-pragmatic-manageriale, care constau, pur şi simplu, în deficienţe destul de grave, în urmărirea întregii proceduri de punere în practică, de la împachetare, până la aducerea artefactelor în respectivele spaţii în care se află depozitate”.
„Totodată, se constată şi faptul că avem o situaţie în care ambele părţi, partea responsabilă din zona de execuţie, care este compusă din conservatori şi câteva servicii, care au rolul de a supraveghea şi cealaltă parte, cea managerială, au răspundere şi deficienţe în exercitarea, unu, a sarcinilor de serviciu, dacă mă refer la personal, de execuţie, şi a atribuţiilor sau prerogativelor de coordonare şi de conducere, dacă mă refer la acea categorie de personal care are astfel de atribuţii, de la manager, la şef de serviciu”, a spus Demeter Andras.
Ministrul Culturii a remarcat că „din păcate, există o situaţie în care, deşi exista o perioadă îndelungată de pregătiri, cu nişte etape parcurse, care au durat destul de mult timp, şi toată lumea cunoştea că va sosi momentul în care toate bunurile din incintă vor trebui, în condiţii de maximă siguranţă, scoase de acolo, evacuate şi păstrate, acest lucru în respectiva perioadă nu s-a produs”.
„S-a ajuns la situaţia în care, într-un timp relativ scurt, de aproximativ două luni, s-a acţionat, fără absenţa unui plan, a unor măsuri, a unor proceduri clare care, repet, de la împachetare şi mutare, până la supravegherea acestor incinte, ei bine, aceste lucruri s-au făcut mai degrabă empiric decât procedural”, a punctat Demeter Andras.
Ministrul a precizat că, după clarificarea situaţiei manageriale, vor fi analizate şi responsabilităţile personalului de execuţie: „Odată clarificată situaţia managementului acestei instituţii, vor trebui să fie verificate toate aspectele privind partea de execuţie, privind salariaţii şi responsabilităţi directe nemijlocite asupra acestui patrimoniu, asupra acestor artefacte”, a spus Demeter Andras.
El a adăugat că raportul de control va fi valorificat în cadrul evaluării anuale a instituţiei.
„Nu în ultimul rând, sunt nişte concluzii despre care vom mai vorbi, (…) adică ce se va întâmpla de-acum încolo cu containerele, cu obiectele din containere, cu riscurile la care sunt expuse aceste containere, cu conţinutul acestora. (…) Valorificarea raportului de control va avea loc în cadrul evaluării anuale de la Muzeul George Enescu, care va avea loc în perioada imediat următoare pentru toate instituţiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii”, a mai spus ministrul Culturii.
Dr. Emanuel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor, coordonatorul comisiei stabilită de Ministerul Culturii pentru verificarea situaţiei patrimoniului Muzeului Naţional „George Enescu” – Palatul Cantacuzino, a reiterat
că nu au fost identificate artefacte deteriorate.
„Aşa cum am constatat şi data trecută, nu se vede absolut nimic. Cu excepţia biroului, despre care ziceam că prezintă, să zicem anumite afectări, cum ziceam, dar există, fără îndoială, în afară de asta nu am constatat nici măcar unul care prezintă modificări faţă de ce era anterior, nici măcar unul. (..) Nu există urme de mucegai, nu există nimic. Cum ziceam, ele sunt bine ambalate în materialele de foarte bună calitate şi, desigur, că asta e foarte mult şi bine. Şi cel mai bine ar fi să fie mutate, după identificarea unui spaţiu, să fie mutate în acel spaţiu şi acolo să se procedeze, desigur, la inventariere detaliată, că e vorba de zeci de mii de pagini. (…) Şi, evident, după ce se vor aşeza în noul lor spaţiu de depozitare, care va fi acela, atunci se va proceda şi la despachetare, inventariere, analize, probe prelevate şi toate celelalte”, a spus dr. Petac.
***
În urmă cu o lună, dr. Emanuel Petac concluziona, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Biblioteca Naţională a României, că documentele verificate la Muzeul ”Enescu” nu prezentau urme de deteriorare sau de modificare a stării lor.
„Ce am constatat noi din punct de vedere al artefactelor depozitate: am fost acolo câteva ore, nici vorbă nu poate fi de verificarea întregului material patrimonial al Muzeului Naţional „George Enescu”, pentru bunul motiv că sunt peste 3.000 de obiecte. (…) Toate pe care le-am văzut sunt depozitate în cutii, sunt pe rafturi metalice, nu au contact nici pe departe, nu sunt pe sol, să spunem, sunt în cutii neutre din punct de vedere al ph-ului, temperatura şi umiditatea înăuntru, aşa cum se prezentau ele ieri, aşa cum arătau termohidrografele, erau în parametri legali”, preciza dr. Petac în cadrul conferinţei.
***
Potrivit unor informaţii apărute în presă, „manuscrisele marelui compozitor, inclusiv cel al operei ‘Oedipe’, precum şi obiectele personale, piese de mobilier, fotografii şi numeroase alte bunuri mobile clasate în Tezaur sau în fondul Patrimoniului Naţional ar fi fost ţinute de patru ani şi jumătate în containere în aer liber, expuse la variaţiunile climatice extreme”.
Mutarea manuscriselor enesciene a fost impusă de deschiderea, în urmă cu cinci ani, a şantierului pentru lucrările de restaurare a Muzeului Naţional „George Enescu” – Palatul Cantacuzino.
În vara anului trecut, Ministerul Culturii anunţa adoptarea unei Hotărâri de guvern care permite extinderea cu încă patru ani a unuia dintre cele mai ample programe de investiţii în patrimoniul cultural, derulat cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). Decizia ar urma să asigure continuarea lucrărilor de consolidare şi restaurare la două obiective emblematice din Bucureşti – Muzeul Naţional ‘George Enescu’ – Palatul ‘Cantacuzino’ şi Muzeul ‘Dr. Ioan şi Nicolae Kalinderu’ – şi să asigure finalizarea acestora până la 30 iunie 2029.