De ce Președintele României nu ar trebui să participe la Congresul electiv al unui partid politic

De ce Președintele României (oricare ar fi acesta) nu ar trebui să participe la Congresul electiv al unui partid politic (independent de numele acestuia).

În lumea politică, rece și indiferentă, populată de interese și scopuri politico-electorale imediate, problema participării Președintelui României la Congresul electiv al partidului politic ce l-a propulsat în respectiva funcție publică poate părea o normalitate ce nu are menirea să stârnească nicio discuție principială cu privire la legalitatea/constituționalitatea acestei participări.

Dar dincolo de percepția politică a demersului Președintelui României, rămâne drept esențială modalitatea în care Constituția privește un astfel de demers. Iar din această perspectivă, abordarea constituțională nu este una restrictivă, menită să stabilească interdicții și restricții pentru Președintele României, ci este o abordare valorizatoare, menită să dea substanță și putere funcției de Președinte al României.

Constituția nu caută să limiteze activitatea Președintelui României (astfel cum vom arăta în continuare) ci încearcă să dea conținut respectivei funcții, astfel încât aceasta să fie cât mai efectivă în cadrul structurii constituționale.

Există 3 (trei) dispoziții constituționale exprese ce contribuie la această perspectivă, și un argument ce rezultă din economia Capitolului II – Președintele României.

• i) Președintele României reprezintă statul român – art. 80 alin. 1.
• ii) Președintele României veghează la buna funcționare a autorităților publice, scop în care exercită o funcție de mediere între puterile statului precum și între stat și societate – art. 80 alin. 2.
• iii) În timpul mandatului, Președintele nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată – art. 84 alin. 1
• iv) Atribuțiile Președintelui României se îndeplinesc de principiu/de regulă pe calea colaborării inter-instituționale și pe cale de excepție prin negociere politică (formarea Guvernului) – argument ce rezultă din economia Capitolului II.

Statul nu se implică în activitatea unui partid politic. După cum rezultă fără putință de tăgadă din art. 80 alin. 1, Constituția României, Președintele reprezintă statul român. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, iar Guvernul exercită conducerea generală a administrației publice.

Nicio altă autoritate publică nu a primit un rol atât de expres în ceea ce privește reprezentarea statului român. Doar Președintele reprezintă statul român.

Or, statul român nu se implică în niciun fel în activitatea unui partid politic, nu participă la congresul electiv al partidelor politice legal constituite. Este împotriva firii ca statul să se implice în campania internă a unui partid politic, fiind o intervenție dincolo de limitele constituționale.

Activitatea politică (Dreptul de asociere – art. 40 Constituție) este o activitate ce se desfășoară fără implicarea nemijlocită a statului român, altfel decât prin asigurarea cadrului legislativ ce permite exercitarea acestui drept.

Implicarea statului, dincolo de acest moment de început – când se stabilește cadrul legislativ – echivalează cu o imixtiune pur politică în exercitarea unui drept reglementat și acceptat juridic.
Statul nu trebuie să participe la congresele elective ale partidelor politice cu atât mai mult la congresul electiv al partidului politic din partea căruia Președintele României a candidat pentru respectiva funcție.

Înfrângerea normei constituționale este și mai evidentă dacă statul român prin Președintele României participă la respectivul congres electiv pentru a influența rezultatul respectivei competiții politice. În acest sens este și punctul de vedere al Comisiei de la Veneția în ceea ce privește implicarea autorităților statului în activitatea unui partid politic.

• State authorities shall treat political parties on an equal basis and, as such, remain impartial with regard to the establishment, registration and activities of political parties. Authorities should refrain from any measures that could be seen as intended to privilege some favored political parties and disadvantage others. This holds good insofar as these parties are in similar positions with respect to size and influence. Thus, parties that are already in parliament may receive higher levels of state support than parties that are not (yet) in parliament, but may then also be subjected to stricter reporting obligations (see also para. 136). All political parties should be given opportunities to participate in elections free from distinction or unequal treatment by authorities

Funcția de mediere se golește de conținut. Art. 80 stabilește pe lângă reprezentativitatea funcției de Președinte al României și funcția de mediere, rol ce în contextul particular al Constituției României este la fel de important.

Particularitatea Constituției României este dată de faptul că fiind născută la răscrucea de vânturi a trecerii de la comunism la democrație politică, este centrată pe instituții și funcționarea acestora și mai puțin pe valori și principii.

Multe din conflictele constituționale dezlegate în decursul timpului de instanța constituțională au avut la bază această lacună constituțională – prea multe discuții exprese despre instituții și prea puține dispoziții constituționale despre principii și valori constituționale.

Dacă asumăm și înțelegem această particularitate constituțională, nu putem să negăm importanța esențială a funcției de mediere atribuită Președintelui României. Stenogramele publicate de CIA cu privire la discuțiile din perioada Decembrie 1989 – Ianuarie 1990 explică în bună parte de ce s-a ajuns la această structură constituțională – era o schimbare și nu o transformare completă a funcției de Președinte din perioada comunistă.

Dar, dincolo de acest aspect, merită precizat faptul că legiuitorul constituant a dorit să profite de legitimitatea democratică a Președintelui României (este persoana cea mai votată; nicio altă persoană nu poate ajunge într-o altă funcție publică cu cel puțin același număr de voturi precum Președintele României), conferindu-i funcția de mediere între puterile statului respectiv între stat și societate.

Nicio altă funcție publică, exceptând autoritatea judecătorească nu beneficiază de acest rol și statut. De aceea la esență, funcția de Președinte al României se apropie cel mai mult nu de puterea executivă, ci de puterea judecătorească (de activitatea judecătorilor, mai exact).

Funcția de mediere nu are o sferă de aplicabilitate nelimitată ci privește puterile constituite în stat respectiv statul și societatea. Orice altă intervenție a Președintelui României este dincolo de această funcție, constituțional recunoscută.

Implicarea în activitatea unui partid politic atât de direct și de imediat este dincolo de funcția de mediere în condițiile în care partidele politice nu sunt nici stat, nici puteri constituite în stat și nici societate, dincolo de faptul că nu există un interes instituțional de protejat.

Implicându-se în activitatea partidului politic Președintele României, se delegitimează în sensul că își pierde obiectivitatea, constituțional recunoscutâ situație în care nici medierea firească, în limitele Constituției nu mai poate fi ulterior îndeplinită.

În fapt sau în drept, Președintele României nu poate fi membru al unui partid politic. De principiu, dispozițiile constituționale sunt dispoziții principiale, ce stabilesc ideea și mai puțin procedura.

Or dispoziția cuprinsă în art. 84 alin. 1 atunci când stabilește interdicția aferentă pentru Președintele României, are în vedere ambele ipoteze ale apartenenței politice – de fapt, sau de drept membru al unui partid politic.

Implicându-se în congresul electiv al unui partid politic, arătând sensibilitate și emoție față de unul sau altul dintre candidați, este evident că Președintele României se comportă ca un membru de fapt al respectivului partid politic.

Interdicția din art. 84 capătă sens dacă o raportăm la funcția de mediere și la legitimitatea /obiectivitatea prezumată cuprinsă în această funcție, în condițiile în care Președintele României trebuie să fie mai presus de activitatea unuia sau altuia dintre partidele politice legal constituite, astfel încât sfera de aplicare a funcției de mediere să fie în mod real și efectiv îndeplinită.
Implicarea în activitatea unui partid politic afectează funcția de mediere, astfel cum aceasta constituțional a fost determinată.

Atribuțiile Președintelui României se realizează mai curând pe calea discuțiilor/relațiilor inter-instituționale decât pe cale politică, iar implicarea în activitatea unui partid politic nu este o cale politică recunoscută constituțional.

După cum rezultă din economia întregului Cap. II – Președintele României, atribuțiile Președintelui României sunt atribuții de natură juridică, ce au un conținut clar stabilit de lege, ce pot și trebuie să fie aduse la îndeplinire pe calea juridică/procedurală/inter-instituțională.

Prin excepție, Președintele României are posibilitatea ca anumit atribuții să fie aduse la îndeplinire pe cale strict politică/a negocierii pur politice (formarea Guvernului spre exemplu). Participarea cu anumite scopuri și intenții la congresul electiv al unui partid politic constituie o activitate pur politică ce nu se încadrează în excepțiile constituțional menționate, fiind și dincolo de atribuțiile legal conferite Președintelui României.

Nu există niciun temei pentru ca funcția de Președinte al României să fie implicată într-o activitate exclusiv politică. Nicio atribuție constituțional atribuită nu permite o astfel de participare.

PS: Decizia Curții Constituționale nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Președintele României și Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta, Publicată în Monitorul Oficial nr. 495 din 03.07.2014, nu soluționeaza/nu dezleagă problema de mai sus (în ce măsură Statul prin Președintele României poate să se implice în activitatea unui partid politic) întrucât analizează condițiile conflictului constitutional respectiv în ce măsură opiniile politice ale Președintelui afectează activitatea Guvernului. Dincolo de faptul că Decizia CCR nu a analizat argumentele mai sus menționate.

Notă: Madalin-Irinel Niculeasa este avocat specializat pe probleme de taxe, regulatory și drept constitutional, fiind doctor în drept fiscal.  Din 2012 este coordonatorul primului Boutique Law Firm din Romania specializata pe probleme de Tax, Regulatory and Litigators.