De ce n-a fost invitat Putin la cermoniile de Ziua Z? Putin: Ce sunt eu, maestru de ceremonii? Am destule treburi de făcut

Lideri din vreo 15 ţări s-au întâlnit miercuri la Portsmouth, pentru începerea comemorarilor consacrate Debarcării în Normandia de pe 6 iunie 1944.  În faţa fotografilor, au pozat şefii de stat reprezentând puterile aliate din Al Doilea Război Mondial: Theresa May şi Elisabeta a II-a din partea Angliei, Donald Trump din partea Statelor Unite, Emmanuel Macron din partea Franţei şi… nimeni din partea Uniunii Sovietice. Preşedintele rus, Vladimir Putin, nu a fost invitat. Nici în Anglia, nici în Franţa, unde continuă, pe 6 iunie, ceremoniile de comemorare, scrie Le Figaro, citat de Rador.

Cum se explică o asemenea absenţă, deşi Uniunea Sovietică a jucat un rol major în victoria Aliaţilor? Această neinvitare intrigă cu atât mai mult cu cât Vladimir Putin a fost prezent în Franţa la a 70-a aniversare a Debarcării, în 2014. „A fost făcută o alegere. Au fost multe ocazii şi ceremonii frumoase, ca pe 11 noiembrie”, se eluda răspunsul în urmă cu câteva zile la Palatul Élysée.

Un alt motiv invocat: ceremonia internaţională de închidere, pe 6 iunie 2019, va fi prezidată de prim-ministrul Édouard Philippe şi nu de preşedintele Emmanuel Macron… În sfârşit, se mai spune că e vorba de un an cu „9” şi nu cu „4”. Preşedintele rus ar fi deci invitat numai la aniversările a zeci de ani…

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Dincolo de limbajul diplomatic lustruit, cum să interpretăm această lăsare la o parte a preşedintelui rus?

Xi JinPing primit de Putin în Rusia

„E de neînţeles”, se supără Jean de Gliniasty, fost ambasador al Franţei în Rusia (2009 – 2013) şi specialist în probleme ruseşti la Institutul de relaţii internaţionale şi strategice, intervievat de „Le Figaro”. Diplomatul remarcă totuşi că în acelaşi timp, Vladimir Putin îl va primi pe preşedintele chinez, Xi JinPing, în vizită oficială în Rusia de pe 5 pe 7 iunie. Mai ales, Xi JinPing este invitat de onoare al Forumului economic de la Sankt-Petersburg, care se desfăşoară din 6 până pe 8 iunie, pe fondul războiului comercial dintre China şi Statele Unite.

Un simbol, comentează Jean de Gliniasty: „În loc să meargă în vest pentru a sărbători victoria asupra nazismului, Putin se va ocupa de chinezi la Moscova, apoi la Sankt-Petersburg”. Alegerea lui Vladimir Putin de a se orienta spe China şi spre est, întorcând spatele Europei şi democraţiilor occidentale, ar fi la originea acestei excluderi de la un eveniment, de fapt, ostentativ concentrat pe Franţa, Anglia şi Statele Unite?

„Destabilizarea echilibrelor mondiale”

Istoricul specialist în Al Doilea Război Mondial, Denis Peschanski, merge şi el în acest sens. După părerea lui, „Putin nu a fost invitat din motive politice: ţinand cont de ofensiva lui de destabilizare a democraţiilor europene şi americane, jonglând cu alegerile şi destabilizarea echilibrelor mondiale”.

„Au fost privilegiate trei momente: o zi englezească, 5 iunie, şi 6 iunie o zi mixtă franţuzească, cu ceremonia de la cimitirul american Colleville-sur-Mer, dejunul intre Macron şi Trump la Caen, apoi punând accentul pe masacrul de la închisoarea din Caen şi comandourile Kieffer”, remarcă Denis Peschanski. În acest fel, analizează istoricul, „obiectivul preşedintelui este de a insista pe această filiaţie eroică franceză. Pe de altă parte, e vorba de punerea în scenă a unei ‘bilaterale’ a preşedintelui primei puteri mondiale cu preşedintele Europei”

Doar că această alegere deliberată provoacă neînţelegerea diplomaţilor şi istoricilor. Şi furia Moscovei: „Contribuţia Aliaţilor la victoria asupra Celui de-al treilea Reich este clară. Dar nu trebuie s-o exagerăm şi să minimizăm prin asta semnificaţia eforturilor titanice ale Uniunii Sovietice, fără care această victorie pur şi simplu nu ar fi existat”, a declarat presei, miercuri, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova.

„Rescrierea istoriei”

Şi Maria Zaharova a denunţat o „rescriere catastrofală a istoriei”, care dă, după părerea ei, în special în filmele şi articolele de presă, Statelor Unite şi aliaţilor lor un rol predominant în înfrângerea germanilor. Potrivit ei, „Debarcarea în Normandia nu a avut o influenţă decisivă asupra rezultatului celui de-Al Doilea Război Mondial (…) deja decis de victoria Armatei Roşii, în primul rând la Stalingrad şi Kursk”.

„Absenţa unei invitaţii este un semn puternic care merge împotriva realităţii istorice”, insistă Denis Peschanski. Este o umilire pentru popoarele ruseşti şi fost sovietice, ţinând cont de amploarea suferinţelor şi forţei contribuţiei trupelor sovietice în iunie 1944 pe frontul de Est, cu o ofensivă care a început în Bielorusia la câteva zile după debarcare, blocând masiv trupele germane, care nu vor mai putea să se îndrepte spre vest”.

O ofensivă sovietică decisivă

Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, oficial „Tratat de neagresiune germano-sovietic”, a luat sfârşit în mod brutal în 1941 când Hitler a decis să invadeze Uniunea Sovietică, declanşând lupte înverşunate şi asediul unor oraşe ruseşti până ce Stalin a putut trece la contra-atac. Aceste ofensive sovietice au afectat puterea militară germană, menţinând pe acest front milioane de soldaţi nazişti, îndepărtaţi deci de pe frontul de vest în Ziua Z.

Autorităţile ruse denunţă de mulţi ani uitarea în care au căzut, după părerea lor, în Occident, cele 27 de milioande de morţi sovietici din timpul celui de-al doilea război mondial. Potrivit unui sondaj citat de AFP, făcut după sfârşitul luptelor în mai 1945, 57% dintre francezi credeau că Moscova a fost primul contributor la efortul de război. Aproape şase decenii mai târziu, în 2004, când Putin reprezenta pentru prima dată ţara sa la comemorarea „Zilei Z”, numai 20% dintre francezi mai puneau Uniunea Sovietică pe primul plan. În opinia a 58%, tot meritul revenea Statelor Unite, care au pierdut 400.000 de oameni în luptele din Europa şi din Pacific.

9 mai în Rusia, ignorat de Occident

În Rusia, „Marele Război pentru Apărarea Patriei”, nume dat în Rusia conflictului armat dintre URSS şi Germania nazistă, rămâne încă o uriaşă sursă de mândrie în ţară. Simbol al tensiunilor dintre ruşi şi occidentali, majoritatea europenilor n-au participat în 2015 la parada militară din 9 mai la împlinirea a 70 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, pe fondul tensiunilor în urma conflictului din Ucraina.

Cu un an înainte, totuşi, Putin era prezent în Franţa la a 70-a aniversare a Debarcării. Prezenţa lui a fost ocazia unei întâlniri inedite, supranumite „Formatul Normandia” în limbaj diplomatic, între Vladimir Putin, François Hollande, Angela Merkel şi Petro Porochenko, pentru a încerca să se găsească o soluţie la conflictul ucrainean. „A fost un mare succes al diplomaţiei franceze”, subliniază Jean de Gliniasty. După cinci ani, echilibrele geopolitice s-au schimbat.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a comentat, citat de Ria Novosti,  neinvitarea sa la manifestările ce marchează 75 de ani de la Debarcarea din Normandia, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. „În privinţa invitării sau a neinvitării: nici noi nu invităm pe toată lumea la fiecare eveniment, ei de ce să mă invite neapărat peste tot? Ce sunt eu, maestru de ceremonii? Am destule treburi de făcut. Nu-i nicio problemă” – a declarat Putin, în timpul întâlnirii cu şefii Agenţiilor de Informaţii internaţionale. Amintim că, anterior, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunţat că Rusia, la manifestările comemorative ce marchează 75 de ani de la Debarcarea din Normandia, va fi reprezentată de un diplomat al Ambasadei Ruse de la Paris.

Sursa Le Figaro/ Ria Novosti/ Rador