De ce este Stephen King cel mai cenzurat autor în școlile americane?

În multe biblioteci școlare din Statele Unite, un mare nume al literaturii americane a dispărut de pe rafturi: Stephen King. Operele autorului în vârstă de 78 de ani, care abordează supranaturalul, violența și sexualitatea într-un limbaj crud, cristalizează tensiunile administrației Trump și ale susținătorilor săi. În așa măsură încât maestrul horrorului este cel mai cenzurat scriitor din școlile americane, potrivit ultimului raport The Normalization of Book Banning, Banned in the USA al PEN America, potrivit BFM TV.

În studiul său publicat în octombrie 2025, asociația, care apără libertatea de exprimare în Statele Unite, avertizează asupra „normalizării îngrijorătoare” a interzicerii cărților în Statele Unite și arată cum legile în vigoare în anumite state americane permit retragerea cărților considerate „inadecvate” din instituțiile școlare.

Dacă Stephen King se află în fruntea clasamentului autorilor ale căror opere au fost cele mai interzise, acest lucru se explică prin motive mecanice. Cărțile sale (numeroase) sunt prezente în mii de biblioteci școlare, ceea ce multiplică numărul de opere cenzurate. Astfel, 87 dintre titlurile sale au fost interzise de 206 ori în total în întreaga țară.

Alături de el, scriitoarea pentru tineri Ellen Hopkins, autoarea de „romane romantice fantastice” Sarah J. Maas, scriitoarea Jodi Picoult sau mangaka-ul japonez Yūsei Matsui au fost în mod special vizați de aceste interdicții. Un fenomen simptomatic al tensiunilor ideologice care sfâșie sistemul educațional american pe probleme rasiale, de identitate LGBTQ+ sau de reprezentare a genului și sexualității.

Părinții, profesorii sau chiar elevii pot fi la originea acestor interdicții. În general, procesul implică o discuție între toate părțile, astfel încât un profesor, o școală sau un district școlar să ia decizia de a retrage cartea.

Cu toate acestea, PEN America relatează că majoritatea interdicțiilor nu au urmat această procedură. Fie pentru că organizațiile militante sau ale aleșilor au exercitat presiuni asupra deciziei. Fie pentru că școlile au preferat să retragă cartea, de teama de a nu fi în conformitate cu legea.

„O cultură a cenzurii”

Rar au fost retrase în mod sistematic atât de multe cărți de pe rafturi în istoria țării, potrivit raportului. Și, așa cum avertizează Sabrina Baêta, responsabilă principală a programului Libertatea de a citi al PEN America, „nicio bibliotecă nu va fi cruțată dacă interdicțiile locale și statale privind cărțile vor continua să afecteze libertatea de a citi în școlile publice”.

„Având în vedere că administrația Trump promovează acum o cultură a cenzurii manifeste, principiile noastre fundamentale de libertate de exprimare, de cercetare liberă și de acces la cărți diverse și incluzive sunt grav amenințate. Interdicțiile asupra cărților constituie un obstacol în calea unei lumi mai juste, mai informate și mai echitabile”, declară ea.

Pentru anul școlar 2024-2025, PEN America a înregistrat 6.870 de noi interdicții, care afectează operele a aproape 2.600 de artiști, dintre care 2.308 autori, 243 ilustratori și 38 traducători. Această cenzură ar fi devenit atât de obișnuită încât bibliotecarii și educatorii se așteaptă acum să primească liste de titluri „inadecvate” ca pe o fatalitate.

Acest lucru este cu atât mai adevărat în Florida, statul cel mai afectat de retragerea cărților, care a înregistrat 2.304 cazuri de interdicții pentru anul școlar 2024-2025. Texas și Tennessee – bastioane conservatoare – completează trio-ul de frunte cu mecanisme legislative care facilitează retragerea masivă a cărților din bibliotecile școlare.

Acest fenomen riscă să devină și mai pregnant de când administrația Trump a emis mai multe decrete executive care reafirmă „drepturile părintești” ale familiilor asupra educației copiilor lor. Deși niciunul dintre aceste decrete nu vizează direct cărțile, ele au servit drept justificare pentru retragerea a aproape 600 de cărți din școlile Departamentului de Educație al Departamentului Apărării în iulie 2025. Aceste instituții destinate familiilor militarilor americani sunt prezente în întreaga lume.

Reprezentările LGBTQ+, interzise

De la explozia protestelor din 2021, cărțile care reprezintă identități LGBTQ+ sunt în mod special în vizorul autorităților, fiind sistematic asimilate conținutului „sexual”.

De atunci, întregi secțiuni ale literaturii au fost retrase sub pretextul eliminării cărților „inadecvate” sau „obscene”. Cărțile ilustrate, destinate celor mai mici, nu au fost scutite: And Tango Makes Three, Everywhere Babies sau The Family Book, care includeau reprezentări LGBTQ+, au fost calificate drept „sexualmente explicite” și retrase.

Recenta hotărâre a Curții Supreme a Statelor Unite în cazul Mahmoud v. Taylor ar putea accentua această cenzură la nivel național, întrucât impune școlilor să ofere o opțiune de retragere părinților care se opun cărților ilustrate LGBTQ+ din motive religioase.

Se organizează o rezistență

Și mai îngrijorător este faptul că cenzorii nu se mai limitează la bibliotecile școlare, ci se iau acum de târgurile de carte, donațiile de cărți și chiar bursele destinate sprijinirii învățământului public. În Virginia, școala din Lynchburg City a cerut familiilor să returneze exemplarele din Free Speech Handbook (Manualul libertății de exprimare) distribuite elevilor din ciclul primar, pe motiv că ar conține „satiră pentru adulți”.

Manualele școlare și programele de studiu sunt, de asemenea, contestate. În Colorado, un consiliu școlar a respins un manual de istorie pentru mențiunile sale despre mișcarea Black Lives Matter. În Florida, un manual de biologie a fost contestat în mod oficial pentru secțiunile sale despre schimbările climatice, evoluție, COVID-19 și purtarea măștii.

Deși cenzura devine o practică obișnuită, asociația subliniază că percepția publicului larg asupra acestor interdicții rămâne neschimbată. Majoritatea americanilor se opun restricțiilor de acces la cărți în școlile publice și, în general, îngrădirii libertății de a citi. Astfel, se organizează o rezistență civilă, atât la nivel național, cât și la nivel statal sau local, pentru a lupta împotriva acestei cenzuri.