De ce decoraţiunile şi luminiţele de Crăciun îi fac pe oameni fericiţi

Faptul că spiritul Crăciunului poate fi localizat în creierul nostru şi măsurat de un RMN poate părea destul de curios.
Cu toate acestea, un studiu realizat de un grup de cercetători danezi pare să sugereze o imagine similară, scrie La Repubblica, citată de Rador.

În obişnuita tentativă a ştiinţei de a materializa lumea interioară, a reieşit că, până şi sentimentul de Crăciun, acel mix deosebit de sentimente de seninătate, generozitate şi nostalgie amestecat cu amintiri afectuoase, poate fi cuantificat, şi identificat cu activarea unei anumite reţele corticale. Sau poate, ar fi mai corect să spunem că există zone ale creierului implicate în emoţiile de Crăciun.

Un grup de cercetători de la Universitatea din Copenhaga, sub conducerea profesorului Bryan T Haddock, au efectuat un studiu, publicat apoi în British Medical Journal (BMJ), care a implicat douăzeci de subiecţi, zece din care obişnuiau să sărbătorească Crăciunul şi alţi zece care nu erau interesaţi de această tradiţie şi cărora li s-au prezentat serii alternative de imagini cu Crăciun cu conţinut neutru.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Rezonanţa magnetică a detectat modul în care zonele creierului au răspuns la diferite tipuri de stimuli ( de Crăciun sau nu) în baza activării lor.

Astfel, în grupul fanilor „Crăciunului” a fost observată o creştere semnificativă a nivelurilor de activare într-o reţea de anumite zone, ca răspuns la temele de Crăciun.

E vorba în special de cortexul premotor frontal, asociat cu emoţiile împărtăşite şi de cortexul somatosenzorial primar, implicat în recunoaşterea feţelor şi în reamintirea informaţiilor sociale şi zonele asociate cu o predispoziţie către spiritualitate.

Potrivit cercetătorilor, acestea ar fi zonele corticale care formează reţeaua neuronală a „spiritului de Crăciun” din creierul uman.

Evident, după cum au comentat autorii înşişi, răspunsurile emoţionale, cum ar fi bucuria, sunt greu de asociat în mod specific cu activitatea creierului, aşa că în baza rezultatelor putem spune doar că imaginile de Crăciun activează un răspuns diferit al creierului între subiecţii care „simt” Crăciunul şi subiecţii indiferenţi la această sărbătoare.

Amintirile ne fac să fim diferiţi

Explicaţiile se învârt în jurul ideii că imaginile de Crăciun provoacă amintiri nostalgice şi liniştitoare din copilărie la cei care obişnuiesc să-l sărbătorească. Subiecţii care au amintiri vesele şi senine reactivează aceste emoţii şi simt din nou căldura interacţiunilor. La persoanele cu amintiri mai puţin pozitive, răspunsul de activare ar putea rezulta din încercarea de a compensa dificultăţile trecutului.

Această descoperire va permite într-o zi ştiinţei să-i „vindece” pe oamenii incapabili să simtă bucurie de Crăciun? Foarte puţin probabil. Îngerii, oamenii de zăpadă, renii şi lumânările pot revigora circuitul nostru neuronal de Crăciun? Se pare că da. Iar creierul nostru, văzut într-o scanare RMN, la vederea fundiţelor roşii, a stelelor de argint şi a pachetelor strălucitoare se aprinde la fel ca un brad de Crăciun.

SURSA La Repubblica/ Rador/ Traducerea: Cătălina Păunel