De ce CSM a declanșat procedura de selecție a noului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu 4 luni înainte, deși legea spune că trebuie cu 2 luni în avans / Răspunsul CSM

CSM a transmis într-un răspuns oficial pentru G4Media.ro că a declanşat procedura de ocupare a funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe 19 mai 2025, a doua zi după alegerile prezidenţiale şi cu 4 luni înainte să îi expire mandatul actualei şefe a ÎCCJ, judecătoarea Corina Corbu, ţinând cont de mai muţi factori obiectivi, precum vacanţa judecătorească din vară.

CSM spune în răspunsul către G4Media.ro că, în perioada derularii  concursului, pentru niciunul dintre judecătorii ÎCCJ nu se împlinește condiția de vechime de 2 ani la instanţa supremă, prevăzută de lege, astfel încât niciun magistrat ÎCCJ nu este afectat sau vătămat.

„Potrivit rațiunii dispozițiilor legale în vigoare, procedura de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se declanșează într-un interval de timp care să asigure o tranziție instituțională adecvată responsabilităților funcției.

Procedura de concurs a fost declanşată în considerarea unor factori obiectivi, de natură administrativă, ce au impus adaptarea punctuală a calendarului, respectiv necesitatea asigurării participării efective a unui număr cât mai mare de candidați eligibili, evitând interferența cu perioada de vacanță judecătorească în lunile iulie şi august 2025.

Totodată, calendarul concursului asigură continuitatea practicii administrative anterioare a Consiliului, ultimele două concursuri fiind declanşate la 30 mai 2019, respectiv 02 mai 2022.

Calendarul concursului, astfel cum a fost stabilit, nu este de natură să afecteze posibilitatea vreunuia dintre judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție de a participa la această procedură întrucât pentru niciunul dintre aceștia condiția de vechime prevăzută de lege nu se împlinește în perioada 16 iunie – 16 septembrie 2025.

Condiţia existenţei unei vătămări a fost anterior analizată în mod defintiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 6464/2020, prin care s-a statuat că norma care stabileşte un anumit termen pentru declanşarea concursului este în beneficiul candidaţilor, iar sancţiunea nerespectării acesteia poate fi invocată doar de către persoanele a căror posibilitate de a-şi depune candidatura ar fi fost vătămată”, este răspunsul CSM la solicitarea G4Media.ro.

Citeşte răspunsul CSM pentru G4Media.ro aici.

Luni, 19 amai 2025, Secţia pentru judecători a CSM a declanşat procedura de ocupare a funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit portalului CSM. 

Declanşarea procedurii vine în contextul în care mandatul actualei şefe ÎCCJ, judecătoarea Corina Corbu, expiră pe 16 septembrie 2025, dar şi la câteva ore după ce Nicuşor Dan a câştigat alegerile prezidenţiale. Totuşi este de notat că şeful statului nu mai are nicio atribuţie privind numirea şefilor ÎCCJ. Potrivit legii actuale, numirile le face Secţia pentru judecători a CSM.

Potriviti legii privind statutul magistraţilor, procedura de ocupare a postului de preşedinte ÎCCJ „se declanșează de președintele Consiliului Superior al Magistraturii într-un termen care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă, cu excepția situației în care vacantarea postului este urmarea expirării mandatului, caz în care declanșarea procedurii se face cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul la care funcția urmează a se vacanta”.

Potrivit legii, sunt eligibili pentru această funcţie judecătorii care funcţionează la ÎCCJ de cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.

Potrivit surselor G4Media.ro, în cărţi pentru şefia ÎCCJ este judecătoarea Lia Savonea, fosta şefă a CSM şi a Curţii de Apel Bucureşti. Savonea a promovat la ÎCCJ la Secţia Penală în martie 2023.

Potrivit calendarului publicat de CSM, judecătorii îşi pot depune candidatura până pe 17 iunie 2025, apoi – începând cu data de 23 iunie 2025 – CSM va analiza candidaturile. Examenul constă într-un interviu privind susţinerea planului managerial şi verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare.

De ce este important postul de preşedinte al Instanţei supreme

Spre exemplu, şeful ÎCCJ poate face parte dintre judecătorii anume desemnaţi să emită mandate de siguranţă naţională pentru SRI.

Cine e judecătoarea Lia Savonea

Este fosta șefă a CSM și ex-președinte al Curții de Apel București.

Numele ei a fost asociat cu rețeaua Voicu din justiție. În 2009, procurorii DNA au demantelat o rețea de politicieni, afaceriști și magistrați de la Înalta Curte, coordonată de fostul senator PSD Cătălin Voicu. Acesta a fost condamnat la 7 ani de detenție cu executare pentru corupție. Soțul Liei Savonea, avocatul Mihai Savonea, avea cabinetul de avocatură în aceeași clădire cu fostul senator și avocat Cătălin Voicu și cu avocatul Cezar Bivolaru, unul dintre apărătorii lui Marian Vanghelie.

Ajunsă la CSM în 2016, Lia Savonea a devenit în scurt timp percepută drept eminența cenușie a Consiliului și, în special, a Secțiilor pentru judecători și în materie disciplinară pentru judecători. Aceste secții au decis promovările magistraților în funcții de conducere și sancționarea disciplinară a mai multor magistrați incomozi precum Cristi Danileț, Daniela Panioglu, Crina Muntean, etc.

Lia Savonea a fost considerată liderul grupării antireformiste din CSM care a justificat modificările PSD la legile Jusiției pe vremea lui Dragnea, a impus procurorii Secției speciale și șeful Inspecției judiciare, care au hărțuit magistrații incomozi.

În 2023, Savonea a promovat la ÎCCJ în urma unui interviu chiar dacă fostul ministru al Justiţiei, Stelian Ion, a arătat că a condamnat un bărbat la 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu nepoata lui de 13 ani, justificând că fetița și-a dat consimțământul. Vezi aici.  

La ÎCCJ, judecătoarea Savonea a făcut parte din completul care a anulat decizia definitivă de condamnare pentru omor în cazul lui Mario Iorgulescu şi a dispus rejudecarea lui pentru ucidere din culpă în dosarul accidentului rutier soldat cu moartea unui tânăr.

Savonea a făcut parte şi din completul care a arestat-o pe avocata din Arad suspectată că ar fi comandat asasinarea propriului tată, deşi o judecătoare de la Curtea de Apel respinsese iniţial propunerea procurorilor.