G4Media.ro

De ce atrage România din ce în ce mai mulți studenți francezi…

De ce atrage România din ce în ce mai mulți studenți francezi la medicina veterinară? Secțiile în engleză și franceză de la Facultatea din Cluj sunt tot mai căutate, deși taxele și costul vieții au crescut

Aproape fiecare al doilea tânăr medic veterinar din Franța a studiat într-o altă țară din Uniunea Europeană. Cu un examen de intrare mai puțin solicitant și beneficiind de recunoașterea diplomei, facultățile din România sunt acum pe locul al treilea ca atractivitate pentru studenții francezi la medicină veterinară, scrie Le Parisien, citată de Rador.

În acest nou an universitar, Sabine și Chloe se pregătesc să reînceapă cursurile de medicină veterinară. Pentru aceasta, vor trebui să traverseze o bună parte a Europei pentru a ajunge în România. Sabine este în anul al patrulea la Universitatea din Cluj-Napoca, Chloé este în al doilea an la Timișoara.

Aproape jumătate dintre tinerii absolvenți înscriși în Ordinul Medicilor Veterinari din Franța în anul 2019 a studiat într-o altă țară europeană. O cifră care a crescut în ultimii ani. După Belgia și Spania, România este a treia cea mai atractivă țară pentru studenți. Patru universități din această țară pregătesc absolvenți de medicină veterinară cu diplomă recunoscută în întreaga Uniune Europeană.

Sabine, care a visat de mică să devină medic veterinar în Noua Zeelandă, a ales în 2017 secția de limbă engleză din Cluj-Napoca pentru a avea „mai multe posibilități” după obținerea diplomei. În 2019, această universitate din Transilvania a primit 399 de studenți francezi.

După doi ani de cursuri pregătitoare la Nisa (în regiunea Alpes-Maritimes), tânăra era eligibilă pentru a intra într-una din universitățile din Franța, dar a pierdut la mustață la concursul de admitere, extrem de selectiv. „Vecina mea a studiat la secția de limba engleză deschisă de Universitatea din Cluj-Napoca. Ea mi-a dat ideea. Nu mă vedeam repetând pentru a da din nou examen în Franța”.

Cu o admitere bazată pe notele de la Bacalaureat și pe o scrisoare de intenție, însoțită de dovezi privind „participarea la acțiuni de apărare a cauzei animalelor, la voluntariat, cu recomandări ale medicilor veterinari printre altele”, Sabine, cu doi ani de voluntariat într-un adăpost al SPA și cu solicitantul curs pregătitor din Franța la activ, a obținut locul dorit la Cluj.

Secții în limba franceză și engleză

După un an de medicină generală (PACES), Chloé și-a ales pentru al doilea an biologia, înainte de a lua în considerare formarea ca asistent veterinar. „În timpul unui stagiu, am auzit despre un student care mergea în Portugalia și m-am gândit să plec și eu în străinătate”.

De ce România și nu mai apropiata Spanie? Pe lângă modul de admitere, cele două studente menționează bariera lingvistică. La Facultatea din Cluj-Napoca, secția franceză a fost deschisă în anul 2010, la Timișoara opt ani mai târziu.

„În primul an, în 2018, au fost doar o duzină /de studenți din Franța/. Anul următor, douăzeci și opt de francezi au început acest curs, iar noi suntem 48, imediat după ei”, explică Chloé.

În Cluj-Napoca au fost aproape o sută de studenți în anul I în 2019, două treimi la secția în limba franceză, restul la secția engleză.

Costul vieții cântărește, de asemenea, în balanță. Dar nu și cel al înscrierii la studii!

În Franța, acesta era de 2.531 de euro în 2020, cu posibilități de bursă. Anul trecut, Chloé a plătit în România 3.200 de euro, iar Sabine 5.000 de euro, „poate pentru că facultatea de la Cluj-Napoca este mai prestigioasă”. Prețuri care cresc inexorabil. „Pentru studenții care s-au înscris la un an după mine, costurile s-au ridicat la 6000 de euro”, explică Sabine. În timp ce vecina ei din Franța, deja absolventă, a plătit în jur de 2.500 de euro pe an.

Fără șoc cultural

Dacă cele două tinere se temeau de un șoc cultural – „Aveam în minte România lui Ceaușescu”, recunoaște Sabine -, ambele sunt încântate de viața studențească locală și de primirea ce le-a fost rezervată. „Am găsit un apartament în câteva ore și totul s-a rezolvat foarte repede”, își amintește Chloe.

Sabine apreciază gastronomia locală, orașul Cluj și parcurile sale și are impresia „că orice este posibil, există mai puține constrângeri decât în ​​Franța”. Ambele consideră că românii vorbesc, în general, foarte bine engleza și sunt fericiți să îi primească și să le povestească depre țara lor.

Dezavantajele? Cazarea și taxele universitare, care cresc odată cu numărul studenților străini.
În Franța, cele patru școli veterinare din Maisons-Alfort (Val-de-Marne), Toulouse (Haute-Garonne), Nantes (Loire-Atlantique) și Lyon (Rhône) au, de asemenea, un număr de studenți în creștere.

Numărul de locuri din primul an, stabilit printr-un decret al Ministerului Agriculturii, a crescut la 640 în 2020, adică 160 pe fiecare unitate de învățământ. Trei sferturi dintre studenți au trecut printr-un examen competitiv foarte selectiv după cel puțin doi ani de curs pregătitor.

O nevoie crescândă de medici veterinari

„Mai mulți factori explică această creștere”, explică Anne Laboulais, directorul de comunicare al Consiliului Național al Ordinului Veterinarilor. „Există o nevoie crescândă de medici veterinari în Franța, în special în zonele rurale mai puțin atractive. Astăzi, facultățile franceze sunt oarecum la capacitatea maximă pentru studiile finanțate de stat. În afară de asta, studenții pleacă în străinătate și din alte motive. Concurența poate fi descurajantă, dar există și această nouă generație care vrea să descopere lumea. Iar diploma emisă în Uniunea Europeană este recunoscută în toată Europa”.

Ar putea fi studenții instruiți în România ostracizați de către profesioniștii formați în Franța? Potrivit Sabinei, „medicii veterinari mai în vârstă sunt adesea mai refractari decât cei mai tineri, dar este din ce în ce mai puțin cazul”. Unii dintre colegii săi de la cursul pregătitor din Franța i-au spus că toți se gândeau să meargă în România, pentru că nu știau dacă vor trece solicitantul examen. ”Prin urmare, aceste persoane sunt destul de deschise”.

În timpul unui stagiu în Franța, Chloé a observat că trei din patru medici veterinari au studiat în străinătate. O diversitate care limitează riscurile de respingere sau neîncredere.

Pentru Enva (Școala Națională Veterinară din Alfort), acest aspect „nu reprezintă o problemă”, deoarece autoritatea oficială de acreditare „garantează că abilitățile studenților europeni sunt similare la sfârșitul studiilor”. La fel, din partea ordinului medicilor veterinari se afirmă că „pornim de la prezumția că toți ar trebui să aibă același nivel când devin absolvenți, deoarece au beneficiat de aceeași pregătire”.

În 2021, o nouă metodă de admitere va revoluționa înscrierea la facultatea de medicină veterinară. Parcoursup va oferi 160 de locuri împărțite între cele patru facultăți de specialitate din Franța. Oficial, această metodă de selecție își propune să diversifice proveniența studenților, acum „mai mult de origine urbană”, conform ordinului medicilor veterinari.

Lipsa specialiștilor din zonele rurale și creșterea nevoilor legate de o mai bună supraveghere medicală a animalelor de companie duce la o cerere tot mai mare. O metodă de recrutare care poate îi va reorienta spre Franța pe unii absolvenți de bacalaureat.

Sursa: Le Parisien/ Rador/ Traducerea: Ruxandra Lambru

Sursa Foto: Sursa: Le Parisien

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. De ce atrage Romania francezi? Romanii sunt cam rupti in fund si se multumesc cu o spaga mica. Idiotii francezilor au ceva bani si mult tupeu.

    • Dupa modul de exprimare ,care iti tradeaza si nivelul de inteligentza,sunt sigur ca ai vazut francezi,doar in fotografii !

  2. In Franta sau alte tari din UE se intra la facultate pe baza unui concurs. Nu cred ca in Franta au loc cursuri de medocina in engleza sau germana ( nici macar romana)
    La noi este o idee de afacere, similara cu cea a facultatilor particulare , cu mult interes pentru ratatii la intrarea la facultate din UE- diiplome asigurate ( sa aiba si sumele necesare platilor informale)

  3. Vin ca nu ar intra in veci la ei in tara si e si mai ieftin (cu tot cu cazare, mancare, cursuri, drum dus-intors pana acasa si banide șpagă).

    Majoritatea încearcă să înțeleagă, dar sunt mediocri, iar profesorii lor le predau in romgleza sa fromana si sunt interesați să le iasa norma. Universitățile vor bani din taxe…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.