Curtea Constituţională a Bosniei a anulat o serie de legi secesioniste ale entităţii sârbe care au provocat una dintre cele mai grave crize politice după războiului din 1995

Curtea Constituţională a Bosniei-Herţegovina a anulat joi mai multe legi secesioniste ale entităţii sârbe a căror adoptare în februarie a provocat una dintre cele mai grave crize politice după sfârşitul războiului în 1995 în această ţară din Balcani, informează AFP, citată de Agerpres.

Parlamentul din Republika Srpska (RS, entitatea sârbă din Bosnia) a adoptat această legislaţie ca ripostă la condamnarea de un tribunal din Sarajevo a liderului politic al sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik, declarat vinovat de nerespectarea unor decizii ale Înaltului Reprezentant Internaţional, însărcinat să vegheze asupra respectării Acordurilor de pace de la Dayton.

Condamnat pe 26 februarie, în primă instanţă, la o pedeapsă de un an de închisoare însoţită de interdicţia de a-şi exercita funcţiile publice timp de şase ani, Dodik a incitat Parlamentul RS să adopte o serie de legi, în special pentru a interzice poliţiei şi justiţiei centrale ale ţării să îşi exercite atribuţiile în entitatea sârbă, adică în jumătate din ţară.

După încheierea războiului intercomunitar (1992-1995), Bosnia este divizată în două entităţi autonome, RS şi Federaţia croato-musulmană, legate de un guvern central.

Competenţele acestui guvern central au fost întărite în decursul anilor, în detrimentul entităţilor, şi adesea la presiunile Occidentului. Astfel, au fost înfiinţate poliţia şi justiţia centrale.

Curtea Constituţională a explicat într-un comunicat că legislaţia adoptată „anula (…) suveranitatea statului Bosnia-Herţegovina în o parte din teritoriul său”.

De asemenea, recuperarea de către entităţi a competenţelor transferate către statul central „nu este în sine contrară Constituţiei”, însă acest proces poate fi întreprins „doar” de Parlamentul central al ţării, potrivit aceleiaşi surse.

Milorad Dodik care, în calitate de preşedinte al Republika Srpska, a promulgat legi controversate, este căutat din martie de justiţia centrală care vrea să-l audieze într-un dosar pentru „atac contra ordinii constituţionale”.

Curtea Constituţională a anulat de asemenea legea asupra „registrului special” cu organizaţii nonguvernamentale, adoptată pe 27 februarie de Parlamentul RS şi care impunea o supraveghere specială a finanţării ONG-urilor ce primesc fonduri internaţionale, calificate drept „agenţi străini”.

Aceasta a explicat că şi-a fundamentat decizia pe cea adoptată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a analizat înainte de aceasta o legislaţie „aproape identică” adoptată în Rusia şi a calificat-o drept contrară Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.