Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
În 2025, industria modei a trăit ceea ce specialiștii au numit „fashion mercato”, un termen împrumutat din lumea fotbalului, care descrie transferurile frenetice de directori creativi între marile case de modă. Dior, Chanel, Gucci, Balenciaga, Celine, Loewe, Givenchy, Maison Margiela, Fendi, Bottega Veneta și peste zece alte case europene și-au schimbat directorul creativ într-un interval de mai puțin de 18 luni, o restructurare fără precedent în istoria industriei.
Dar agitația din culise nu e doar un episod de instabilitate. E uivin simptom al unei transformări mai profunde: rolul directorului creativ din modă se schimbă fundamental și în următorii 10 ani, această transformare va deveni ireversibilă.
Directorul creativ al unui mare brand de lux nu mai e de mult timp doar un designer. E simultan vizionar de brand, director de comunicare, star de social media, ambasador cultural și, din ce în ce mai mult, manager de tehnologie. Presiunile s-au multiplicat: colecțiile au crescut de la două pe an la patru sau șase, ritmul fashion week-urilor e aproape neîntrerupt, iar așteptările comerciale au devenit tot mai dure.
Burberry e exemplul cel mai citat: sub conducerea lui Daniel Lee, vânzările au scăzut cu 18% în 2024, declanșând un plan de reduceri de costuri de 65 de milioane de lire sterline. Jonathan Anderson a plecat de la Loewe, unde construise unul dintre cele mai apreciate branduri ale deceniului, pentru a prelua Dior, cel mai mare brand de lux din lume. Maria Grazia Chiuri, după aproape un deceniu la Dior, a revenit la Fendi. Matthieu Blazy a ajuns la Chanel. Demna a trecut de la Balenciaga la Gucci.
„Toate nominalizările recente vor fi extrem de urmărite”, spunea în decembrie 2025 Floriane de Saint Pierre, fondatoarea unuia dintre cele mai importante cabinete de executive search din Paris. „Această schimbare generațională masivă va avea un impact de lungă durată asupra industriei de lux, atât la nivel strategic, cât și creativ.”
Peste toate aceste mișcări de personal planează o întrebare mai mare: ce rămâne de făcut pentru un director creativ uman într-o industrie în care AI poate genera mii de variante de design dintr-o singură schiță?
Cifrele sunt dure. Piața de AI în modă valora 2,47 miliarde de dolari în 2024 și este așteptată să ajungă la 9,45 miliarde de dolari până în 2030, cu o rată de creștere anuală de aproape 40%. McKinsey estimează că AI generativ va adăuga între 150 și 275 de miliarde de dolari la profiturile operaționale ale industriei de modă și lux în 3-5 ani. Iar proiecțiile cele mai alarmante indică că AI ar putea elimina 60-80% din joburile de design și dezvoltare de modă până în 2028.
Deja 28% dintre branduri integrează AI în procesele de design creativ. Generative AI ajută la convertirea schițelor conceptuale în modele 3D multiple, oferind zeci de interpretări vizuale pentru o singură idee. H&M, prin vocea directorului său creativ Jorgen Andersson, a declarat explicit că explorează tehnologiile generative „pentru a amplifica creativitatea și a reimagina modul în care prezentăm moda”.
Dar AI nu vine singur. Vine cu o întrebare fundamentală: dacă mașina poate genera forma, ce mai creează omul?
Designerii și experții în industrie converg spre același răspuns: directorul creativ al viitorului nu va mai fi cel care desenează, va fi cel care decide ce merită să existe.
Norma Kamali, designer cu peste 50 de ani de carieră, a fost printre primii din industrie care au îmbrățișat explicit acest cadru. „AI nu are bătăi de inimă. Nu poate înlocui pasiunea umană. Dar poate amplifica creativitatea în moduri pe care abia începem să le înțelegem.” Kamali a absolvit cursul MIT de AI Aplicat pentru Transformare Digitală și a integrat instrumentele AI în procesul ei creativ nu ca substitut, ci ca partener.
Istituto Marangoni, una dintre cele mai prestigioase școli de modă din lume, a reformulat deja curriculumul în jurul acestei realități. „Până în 2030, succesul în modă va depinde nu doar de abilitățile soft, ci și de AI literacy, capacitatea de a dirija, gestiona și colabora cu inteligența artificială”, spun responsabilii academici ai școlii.
Directorul creativ din 2030 va trebui să știe ce întrebări să pună algoritmului, nu să știe să deseneze mai bine decât el.
Directorul creativ va deveni mai degrabă un editor decât un autor, cineva care filtrează, selectează și dă sens unui flux masiv de propuneri generate de echipe mixte om-AI. Valoarea adăugată nu va mai fi în execuție, ci în intenție: de ce există această colecție, ce spune despre lumea în care trăim, cui se adresează și de ce contează.
Brandurile cu identitate puternică, Hermès, Chanel, Loewe vor rezista mai bine tocmai pentru că directorul creativ va fi gardianul unui set de valori imposibil de algoritmizat: gustul, coerența pe termen lung, emoția autentică.
Directorul creativ al viitorului va trebui să fie, simultan, artist, strateg de brand, literat digital și comunicator. Granițele dintre director creativ, director de marketing și director de conținut se vor estompa accelerat. Phoebe Philo, care și-a relaunsat brandul propriu în 2023 cu o strategie de comunicare radical diferită față de industrie anticipează deja această convergență: colecțiile ei sunt declarații culturale la fel de mult pe cât sunt propuneri de îmbrăcăminte.
Școala Istituto Marangoni descrie această evoluție ca apariția „profesionistului hibrid, capabil de meșteșug și tehnologie, care combină artistry și analytics”.
Modelul clasic al directorului creativ angajat de o casă de modă mare, cu mandat de 5-10 ani, va coexista cu noi forme de leadership creativ. Designeri independenți cu audiențe proprii și platforme directe vor influența industria dinafară, nu dinăuntru. Grace Wales Bonner, numită director creativ pentru bărbați la Hermès în octombrie 2025, în paralel cu brandul ei propriu e prototipul acestei figuri hibride: artist cu voce proprie și director creativ în același timp.
Printre toate proiecțiile despre AI și restructurări, industria de modă a reconfirmat în 2025-2026 un adevăr pe care l-a știut mereu: oamenii cumpără povești, nu haine.
Valoarea unui director creativ excepțional nu a fost niciodată în numărul de schițe pe care le producea. A fost în capacitatea de a vedea înainte, de a simți tensiunile culturale, de a traduce anxietățile și dorințele unei epoci în obiecte pe care oamenii să vrea să le poarte.
AI poate analiza milioane de tendințe simultan. Nu poate simți că ceva e important înainte să devină evident. Nu poate risca. Nu poate greși în moduri care schimbă o industrie.
Directorul creativ al viitorului va fi mai puțin un meșteșugar și mai mult un filosof cu acces la cele mai bune instrumente din istorie. Combinația asta e mai puternică decât orice a existat înainte.
Surse: Business of Fashion (BoF), WWD, Fashionista, Luxury London, Numéro, The Fashion DB, Istituto Marangoni, ORF Online / dsm-firmenich, McKinsey & Co., MIT Professional Education