Cum ne-am salvat (Op-ed de Lucian Croitoru)

Alegerile prezidențiale din mai 2025 constituie un exemplu concret și foarte puternic despre faptul că societatea noastră este ordine spontană, iar această ordine are o trăsătură esențială: adaptabilitatea. Această trăsătură este posibilă la nivelul societății pentru că avem o minte al cărei temei este în ordinea spontană. Asta ne-a salvat. Chiar dacă nu conștientizăm asta, cei mai mulți dintre noi acționăm pentru a menține ordinea spontană.

Ceea ce s-a întâmplat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în data de 18 mai 2025, a fost rezultatul acțiunii minții noastre, care, fiind parte a structurii complexe a societății, a acționat pentru a-și păstra baza din care provine. Modul în care am acționat la aceste alegeri dovedește că avem o minte occidentală, pentru că societatea românească este o societate occidentală.

Iată ce spune Hayek despre această legătură dinamică dintre mintea noastră și structura societății:

„mintea poate exista doar ca parte a unei alte structuri sau ordini distincte existente independent, deși acea ordine persistă și se poate dezvolta doar pentru că milioane de minți absorb și modifică constant părți din ea”

Da, pe 18 mai, mintea noastră a dovedit că absorbise această structură occidentală a societății și a acționat pentru a o proteja. Cred că am mai avut o astfel de dovadă în anul 2000. Mai precis, pe 18 mai, ca și în anul 2000, mintea noastră a refuzat să accepte propunerea de a modifica ordinea socială într-un sens care era în contradicție cu ea însăși.

Văzând rezultatul alegerilor, am scris pe facebook pe 18 mai la ora 23:40 că „am trecut testul: Am ramas pe drumul occidental, nu am deraiat”.

Hayek a explicat, în linie cu multe alte cercetări, care aveau loc când eu abia intrasem la facultatea pentru a urma cursuri de cibernetică economică trăsătura adaptivă a structurii complexe a societății. Atunci am luat pentru prima dată contact cu ideea de ordine complexă adaptivă, de feedback, de evoluție și selecție în sociatate.

Iată ce scrie Hayek despre adaptabilitatea structurilor complexe, dintre care, societatea, este cea mai complexă:

„Înțelegem acum că toate structurile durabile de deasupra nivelului celor mai simpli atomi, și până la creier și societate, sunt rezultatul și pot fi explicate doar în termeni de procese de evoluție selectivă și că cele mai complexe se mențin prin adaptarea constantă a stărilor lor interne la schimbările din mediu. ‘Oriunde ne uităm, descoperim procese evolutive care duc la diversificare și creșterea complexității’ (Nicolis și Prigogine; vezi n. 33). Aceste schimbări de structură sunt provocate de elementele lor care posedă asemenea regularități de conduită sau astfel de capacități de a respecta reguli, încât rezultatul acțiunilor lor individuale va fi acela de a restabili ordinea întregului dacă este perturbată de influențe externe. Prin urmare, ceea ce, cu o ocazie anterioară, am numit conceptele gemene de evoluție și ordine spontană, ne permite să explicăm persistența acestor structuri complexe, nu printr-o simplă concepție a legilor unidirecționale ale cauzei și efectului, ci printr-o interacțiune complexă a tiparelor pe care profesorul Donald Campbell le-a descris drept „cauzație descendentă”.”

În primul tur al reprogramatelor alegeri prezidențiale, pe 4 mai 2025, elementele individuale ale ordinii complexe, adică cei mai mulți dintre noi, ne-am dat seama că a crescut șansa de a răzbi a acelor politicieni care doresc să înlocuiască regulile pe care noi le urmăm pentru a produce și menține ordinea occidentală în care avem ancorată mintea și pe care o înțelegem și acceptăm. Faptul că șansa acelor politicieni a crescut devenise vizibil încă de la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, dar anularea acelui tur al alegerilor, a făcut posibilă testarea magnitudinii acelor șanse abia pe 4 mai 2025.

Atunci ne-am dat seama că există șanse alarmant de mari ca acei politicieni care nu mai înțeleg ordinea occidentală sau care o înțeleg dar nu o acceptă, să acționează împotriva ei prin încercarea de a impune reguli care să o modifice prin reducerea libertăților. Pornind de la diverse aspecte nesatisfăcătoare din societate, pe de o parte ei le-au atribuit, într-un mod incorect, ordinii sociale bazate pe libertate economică, iar pe de altă parte, pe bună dreptate, politicienilor ce au exercitat puterea.

În acest fel, acest grup de politicieni au convins o parte mare a votanților să-i susțină. Nu înseamnă însă că votanții ce i-au susținut au înțeles că adevăratul scop al acestor politicieni era schimbarea tipului de ordine în care libertatea este valoarea centrală.

Ce ne-a determinat pe 18 mai 2025 pe cei mai mulți dintre noi să acționăm? A fost cumva o înțelegere de către fiecare a discrepanței care ar fi apărut între mintea noastă și acea structură pe care o propuneau cei ce s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor?

Nicidecum! Ceea ce ne-a mobilizat pe noi, ca elemente ale ordinii complexe adaptive a societății libere a fost frica, una dintre cele mai puternice forțe ale pieței, dacă nu cumva cea mai puternică dintre toate.

Pe 18 mai la ora 23:40 am scris pe facebook că „A fost un vot al fricii. Frica de a nu o lua pe un drum al pierzaniei. Frica este o forță a pieței extrem de puternică. In situația noastră, majorității oamenilor, adica majorității elementelor ordinii complexe a pieței, i-a fost frică de pierderea libertății economice și politice. Pentru prima dată după 1989, acest pericol a fost foarte mare. Frica de a pierde aceste libertăți a acționat. Oamenii au ințeles că ordinea spontană a societății, adică acea ordine care rezulta pentru că ei acționeaza liber, ghidați de reguli de bună conduită, pentru atingerea scopurilor lor, este in pericolul să fie inlocuită cu o ordine dictatorială.

Felicitări, Romania!”

Da, recunosc, pericolul a fost foarte mare și în 2000, când, între Vadim Tudor și Ion Iliescu, l-am ales pe Ion Iliescu. Dar parcă nu a fost la fel de mare, măcar și pentru faptul că atunci nu intervenise niciun „actor statal” în alegeri și nici nu existase precedentul periculos al anulării unor alegeri. În plus, atunci se semna Acordul de aderare la Uniunea Europeană (UE), ceea ce mai degrabă dădea speranțe.

În mai 2025, eram deja în UE, iar situarea pe primul loc al alegerilor a unui candidat ce condamnă unele valori occidentale și propovăduiește întoarcerea la unele valori pe care prin evoluție selectivă le-am eliminat dintre regulile noastre exact pentru a progresa (naționalism economic, lider suprem etc), a fost și rămâne un pericol și mai mare.

Nu trebuie să credem că dacă am ales să rămânem pe calea corectă, această cale este lipsită de dificultăți enorme. De aceea, concluzia mea, pe care am scris-o chiar atunci, la ora 23:40 pe 18 mai 2025, a fost aceea că nu trebuie sa uităm că, acum dupa ce am salvat ordinea spontană a societații, făcând posibil ca mintea noastră și structura în care locuiește să continue să fie în armonie, toate acele cauze si demoni care o perturbau inainte, continuă să o perturbe.

Nu trebuie uitat că superstiția justitiei sociale, adică ideologia egalității economice, care a redus libertatea economică a multor oameni, pe unii dintre ei făcându-i dependenți de redistribuire, este principala cauză care a impins țara in situația ca forțe politice extremiste și naționaliste să capete un număr periculos de mare de adepti. Această iluzie este proiectată împotriva odinii spontane pe care am dovedit că, cei mai mulți dintre noi, aici în România, o iubim și, dacă e nevoie, o salvăm, chiar dacă cei mai mulți dintre noi nu suntem conștienți de acest lucru.

Pentru a progresa și a evita ca pană in 2028 să avem o creștere a forțelor ce ar vrea sa instituie o ordine dictatorială, avem nevoie de apariția unor forțe politice cu adevarat liberale. Ele vor reduce din acele reguli care în prezent sunt injuste si favorizează corupția, facându-i pe mulți sa se simtă inșelați sau lăsați in urmă. Dacă nu vor apărea, atunci, nu sunt sigur că in 2028 vom trece testul, așa cum l-am trecut astăzi (18 mai 2025).