Cum își folosește Ucraina ”bebelușii mării” ca să distrugă flota petrolieră din umbră a Rusiei 

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Analiză a publicației elene Baby Sea, via Rador: Au fost supranumite „bebelușii mării” (sea baby) și cu ele atacă ucrainenii flota din umbră de petroliere a Rusiei din Marea Neagră, precum și instalațiile navale strategice de pe țărmul acesteia. Este vorba despre dronele subacvatice pe care Ucraina le-a produs în masă și le-a aruncat în luptă în încercarea de a rupe lanțul de aprovizionare care alimentează războiul Rusiei împotriva sa. Vineri, 19 decembrie, au lovit un petrolier, petrolierul „Qendil”, în Marea Mediterană, la sud-vest de Creta. Nava a fost grav avariată, dar pentru că nu era încărcată în momentul atacului, nu a reprezentat o amenințare pentru mediul marin din zonă.

O sursă din serviciile de informații ucrainene a explicat că aceasta este o operațiune fără precedent, la o distanță de peste 2.000 km de țară. „Invadatorul folosea acest petrolier pentru a eluda sancțiunile și pentru a obține venituri care erau direcționate către războiul împotriva Ucrainei. Din punctul de vedere al dreptului internațional și al legilor și cutumelor războiului, aceasta este o țintă complet legitimă pentru serviciile de securitate ucrainene (SBU). Inamicul trebuie să înțeleagă faptul că Ucraina nu se va opri și îl va ataca oriunde s-ar afla în lume”, au declarat surse ucrainene pentru Ukrainska Pravda.

Primele date sugerează că dronele și munițiile mobile folosite pentru a ataca nava Qendil, sub pavilionul Omanului, în Marea Mediterană au fost lansate de pe o navă din apropiere. Informațiile obținute de Kathimerini indică faptul că Centrul Unic de Coordonare pentru Căutare și Salvare nu a primit o cerere de asistență din partea acestei nave, ceea ce duce la concluzia că nava Qendil nu naviga într-o zonă de competența Greciei, ci posibil a Italiei sau Libiei.

La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a anunțat represalii, declarând: „Αsta se întâmplă, printre altele, cu un scop pragmatic – creșterea primelor de asigurare. Dar nu va duce niciodată la rezultatul preconizat, nu va perturba aprovizionarea și, în final, va crea doar o amenințare suplimentară. Va exista un răspuns din partea țării noastre”. Într-o altă evoluție, o dronă rusească a fost observată în regiunea Kocaeli din Turcia, la câteva zile după ce o altă dronă a fost doborâtă de Turcia.

Potrivit analiștilor, loviturile tot mai numeroase din Marea Neagră fac parte dintr-o nouă strategie a Kievului, prin care acesta urmărește să transmită mesaje către Moscova că „nicăieri nu mai sunteți în siguranță și vă vom lovi oriunde v-ați afla”, sporind presiunea asupra rușilor în cadrul negocierilor de pace în curs, sub medierea Statelor Unite. Moscova răspunde cu atacuri cu rachete asupra portului Odesa, care este de maximă importanță pentru Ucraina, și amenință cu represalii. Turcia a doborât cu avioane de vânătoare F-16 o dronă de „origine necunoscută” care zbura deasupra zonei sale economice exclusive, iar îngrijorările cu privire la extinderea războiului în Marea Neagră sunt tot mai mari. Turcia, celălalt jucător major din Marea Neagră, avertizează asupra unei „escaladări periculoase”, iar lanțurile de aprovizionare maritimă „tremură” din cauza posibilității ca o „furtună” să izbucnească în apele deja agitate ale Mării Negre.

S-ar putea extinde conflictul de la câmpiile și mlaștinile Donbasului în Marea Neagră sau chiar mai departe, în Marea Baltică? Analiștii cred că acest lucru va depinde de rezultatul negocierilor de încetare a ostilităților pe uscat și de încheiere a păcii. În prezent, analiștii nu văd un pericol imediat al unor bătălii navale generalizate, dar nu își ascund temerile că incidența tot mai mare a bombardamentelor ar putea duce la situații necontrolate care ar da peste cap transportul maritim internațional și ar afecta economiile țărilor deservite de Marea Neagră.

Numai în ultimele două săptămâni, „bebelușii mării” produși de Ucraina au atacat patru nave care transportau petrol și alte produse pentru Rusia, precum și terminalul Consorțiului Conductei Caspice din portul rusesc Novorossiisk, pe coasta de est a Mării Negre. În urma atacurilor maritime asupra petrolierelor, Serviciul de Securitate al Ucrainei a declarat luni că dronele sale subacvatice au lovit un submarin rusesc din clasa Varshavyanka, ce transporta rachete de croazieră Kalibr, pe care Rusia le folosește pentru a ataca orașele și infrastructurile ucrainene de când a început războiul pe scară largă. Rușii, însă, s-au grăbit să minimalizeze rezultatul atacului, susținând că acesta „nu și-a atins scopul”.

Putin a caracterizat drept „piraterie ceea ce fac forțele armate ucrainene” și a amenințat că Rusia va extinde mai întâi aria atacurilor asupra porturilor ucrainene și a navelor aflate în acestea, apoi „va lua în considerare atacarea navelor țărilor care susțin Ucraina dacă atacurile asupra flotei rusești de petroliere continuă”. Pe de altă parte, rușii au bombardat portul Odessa cu rachete, unde au fost lovite și avariate grav două nave comerciale turcești.

O posibilă extindere a războiului în  Marea Neagră ar avea consecințe enorme pentru economiile țărilor de pe țărmul acesteia, pentru piețele din Europa de Est și Caucaz, dar și pentru transportul maritim global și interesele geostrategice, în general. Apele acestei mări „închise” sunt traversate de nave comerciale care transportă mărfuri de pe întreaga planetă, destinate piețelor din Europa de Est, Caucaz și invers. „Drumul Mătăsii” trece pe țărmurile sale nordice și estice – tot pe acolo a fost planificat să treacă și „Coridorul Indian”.

Prin Bosfor, Rusia are acces comercial și militar (Flota Mării Negre) la Marea Mediterană, iar pe fundul Bosforului sunt amplasate conducte de petrol, gaze și electricitate. Turcia, care a descoperit zăcăminte de petrol și gaze în Zona sa Economică Exclusivă din Marea Neagră, deține, ca un puternic instrument geopolitic și economic, „cheile” accesului către și dinspre Marea Mediterană, adică Strâmtorile Bosfor și Dardanele. De aici și primele reacții puternice din partea Ankarei. „Nu putem tolera aceste atacuri, care amenință siguranța navigației, a vieții și a mediului, în special în zona noastră economică exclusivă”, a declarat Erdogan, adresând „avertismentele necesare tuturor părților cu privire la astfel de situații”.

Un purtător de cuvânt al guvernului din Kazahstan, care exportă o mare parte din petrol printr-o conductă care ajunge la terminalul Novorossiisk, a cerut Ucrainei să oprească atacurile, considerând că sunt acțiuni ”care afectează relațiile cu Kazahstanul”.

Îngrijorările cu privire la extinderea conflictului în Marea Baltică au fost înlăturate de ministrul estonian de externe, Margus Tsakna, care a declarat că ar fi „neînțelept” ca Ucraina să atace navele rusești în Marea Baltică, deoarece ar putea duce la un dezastru ecologic major. „Aproximativ 60% sau mai mult din exporturile de gaze naturale și petrol ale Rusiei trece prin Golful Finlandei, ceea ce înseamnă un volum imens, mai ales pe un coridor care are o lățime de doar aproximativ 6 mile marine. Nu am spus «nu veniți aici», dar ar fi înțelept să nu o facem, deoarece acest lucru ar putea escalada cu adevărat situația din Marea Baltică”, a spus el, adăugând: „Să fim sinceri: Ucraina are dreptul să distrugă ținte militare și strategice chiar și pe teritoriul rusesc. Apele internaționale sunt o chestiune puțin diferită.”

Îngrijorările legate de mutarea războiului în Marea Neagră au fost amplificate de intervenția secretarului general al NATO, Mark Rutte, care, împărtășind reacția Turciei, a subliniat că astfel de incidente sunt „o dovadă în plus a riscurilor de securitate reprezentate de decizia Rusiei de a invada Ucraina”.

Având în vedere că Ucraina se află într-o poziție dificilă pe teren, observatorii de la Kiev susțin – nu pe nedrept – că ucrainenii „fac tot posibilul pentru a împiedica Rusia să-și finanțeze războiul”. Surse diplomatice din țările de pe țărmul Mării Negre au insistat, însă, că și dacă ar exista un acord de pace, calmul în apele Mării Negre va fi dificil de restabilit. „Mai avem multe de văzut în Marea Neagră”, a declarat o sursă pentru Kathimerini. Potrivit sursei: „Dacă Rusia reușește, așa cum urmărește, să anexeze Crimeea și Donbasul de jure, harta existentă a frontierelor maritime se va schimba probabil în favoarea Moscovei, cu posibilitatea evidentă de a provoca un efect de domino revizionist”.

Odată cu intensificarea instabilității în Marea Neagră, axa verticală Alexandroupolis – Bulgaria – România se profilează ca un coridor sigur pentru porturile de pe coastele vestice ale Grecii, precum și pentru cele de la Marea Baltică și Marea Mediterană, iar acest lucru, împreună cu evoluțiile din sectorul energetic, crește rolul geopolitic al Greciei. Desigur, această axă nu poate înlocui ruta maritimă a Bosforului, cel puțin nu în viitorul apropiat – dar este capabilă să funcționeze ca o rută ocolitoare a acesteia. Folosind infrastructura existentă, cale ferată și autostrăzi, în ultimii cinci ani au fost realizate peste 180 de curse feroviare și sute de convoaie rutiere din portul Alexandroupolis cu scopul de a transporta mărfuri, precum și echipamente militare către Ucraina, Polonia și țările baltice.

Schimbările geostrategice rapide și posibilele rearanjări din regiune amplifică nevoia de consolidare și modernizare a infrastructurii pe axa verticală, iar acest lucru pare să-i deranjeze pe jucătorii puternici de la Marea Neagră, așa cum se poate observa din reacțiile atât ale Moscovei, cât și ale Turciei – a se vedea declarațiile lui Zaharova, Erdogan.

Recent a fost semnat la Bruxelles, un acord trilateral de către țările traversate de această axă, în prezența comisarului european Apostolos Tzitzikostas, cu scopul consolidării infrastructurii axei, care, potrivit oficialului UE, „va constitui una dintre cele mai importante artere strategice din Europa, cu o importanță critică atât pentru conectivitatea, cât și pentru mobilitatea militară a UE și NATO”. Referindu-se la acest proiect, ministrul adjunct al Infrastructurii și Transporturilor de la Atena, Konstantinos Kyranakis, a declarat că este vorba de „un angajament strategic și nu de o procedură formală, deoarece consolidează o axă Nord-Sud critică, importantă pentru comerț, securitatea strategică, fluxurile de mărfuri și coeziunea pieței interne a UE”.

Pentru Grecia, axa verticală nu numai că îi consolidează poziția geopolitică în contextul tulburărilor emergente din regiune, ci servește și intereselor sale directe în Europa de Est și la Marea Neagră. Informațiile indică faptul că Atena și-a exprimat interesul pentru achiziționarea de către Hellenic Petroleum a rafinăriei companiei ruse Lukoil din România, care recent a trecut complet în posesia statului român, ca parte a operațiunii de decuplare de sursele energetice rusești. Primele contacte au fost stabilite în timpul prezenței delegației române la Atena, luna trecută, pentru summitul pe tema coridorului vertical energetic. Deși rafinăria este considerată veche, ea dispune totuși de o „rețea foarte extinsă de benzinării, ceea ce o face atractivă pentru investitori”. Informațiile de la București indică faptul că și americanii au exprimat interes pentru achiziționarea rafinăriei și nu e exclus un parteneriat între SUA și Hellenic Petroleum. În acest caz, axa rutieră verticală va reprezenta pentru această investiție majoră, dacă va fi realizată, un coridor pentru transportul produselor proprii.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu