Cum face Rusia recrutările în Republica Moldova pentru taberele de instruire pentru sabotaj: 500 de dolari și o excursie în străinătate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Investigație a portalului Politico, via Rador: Cazurile din instanțele din Republica Moldova scot la iveală rețeaua transnațională a Rusiei pentru recrutarea, instruirea și desfășurarea de spioni și sabotori.

Când Anatoli Prizenco s-a întâlnit cu Maxim Roșca în fața unui magazin alimentar din centrul Chișinăului, acesta i-a propus o modalitate ușoară prin care Roşca să scape de slujba de la un magazin auto local: o excursie plătită de două săptămâni, care presupunea călătorii și activități în aer liber.

Potrivit mărturiei lui Roșca în fața unei instanţe din Republica Moldova, Prizenco i-a oferit puține detalii, spunând doar că Roșca ar câștiga între 300 și 500 de dolari – iar instrucțiunile suplimentare vor veni de la un contact din Moscova.

În doar câteva săptămâni, Roșca s-a trezit în tabere de antrenament din Bosnia și Serbia. Acolo, participanții au învățat cum să piloteze drone, cum să manevreze dispozitive de incendiere și cum să scape de forțele de ordine în timpul protestelor — fiind o parte din ceea ce anchetatorii moldoveni spun că a fost un efort coordonat, susținut de Rusia, de a recruta agenţi operativi pentru operațiuni de destabilizare chiar și în țări îndepărtate precum Franța și Germania.

Investigațiile din Republica Moldova privind eforturile de recrutare în legătură cu Rusia au loc în contextul în care țările europene avertizează că Moscova desfășoară o campanie de război hibrid menită să le destabilizeze politica internă.

Autoritățile franceze, deja în alertă în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor, au documentat campanii de dezinformare la nivel scăzut desfășurate de rețele rusești în timpul alegerilor locale din această lună. În Germania, guvernul l-a convocat pe ambasadorul Rusiei în decembrie, susținând că Moscova a orchestrat atacuri cibernetice și a interferat în alegerile generale de anul trecut.

După ce s-au confruntat cu unele dintre cele mai agresive campanii ale Moscovei în 2024 și 2025, oficialii din Moldova spun că țara lor este bine poziționată pentru a-și ajuta vecinii europeni să respingă atacurile rusești.

Kremlinul şi-a intensificat practica utilizării de intermediari după ce mai multe capitale europene au expulzat zeci de diplomați ruși — unii dintre ei suspectați că ar fi agenți de informații — în urma invadării pe scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022.

Procurorii moldoveni susțin că Prizenco a acționat ca recrutor într-o rețea mai amplă, cu baze în străinătate, pe care acum au destructurat-o și care a instruit zeci de persoane ca intermediari pentru campanii de influență și destabilizare legate de Rusia. El urmează să apară joi în fața unei instanțe din Chișinău.

Autoritățile franceze îl investighează, de asemenea, pe Prizenco drept principal suspect pentru recrutarea unui grup de cetățeni moldoveni care au desenat stele ale lui David pe zidurile unor clădiri din Paris, în urma atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului — după câte se pare, o încercare de a amplifica tensiunile politice.

Procurorii moldoveni investighează peste 80 de persoane suspectate că au instigat la dezordine în masă. Douăzeci dintre acestea au fost inculpate oficial. Cel puțin alte două persoane legate de tabere sunt suspectate de implicare în alte operațiuni de destabilizare din Franța și Germania.

„Acești tineri, vorbitori de limbă rusă, au fost recrutați, transportați în tabere special organizate și instruiți în [tactici incluzând] cum să spargă cordoanele forțelor de ordine”, a declarat ministrul de Interne al Republicii Moldova, Daniella Misail-Nichitin, pentru POLITICO. „Unii au fost învățați cum să utilizeze dispozitive fără pilot. Iar instruirea a mers chiar până la acordarea primului ajutor în caz de violență.”

Tabăra de antrenament

Roșca a intrat în atenția autorităților moldovene pe 11 octombrie 2024, când a fost oprit în timp ce intra în țară din România, la bordul unui microbuz Mercedes-Benz.

În interiorul vehiculului, ofițerii au găsit valută sârbă și bosniacă, lanterne, cartele SIM și stick-uri USB, precum și componente de drone, ochelari de realitate virtuală și unități de control radio. De asemenea, au recuperat șase obiecte negre descrise în documentele instanței ca fiind dispozitive de unică folosință pentru lansarea grenadelor din aer.

Cei trei pasageri ai microbuzului au fost condamnați luna trecută la pedepse cu închisoarea de patru până la cinci ani, sub acuzația de instigare la tulburări în masă. Roșca — care spune că a fost bătut după ce a refuzat să participe la instruire — a depus mărturie ca martor în acest caz.

În instanță, Roșca a declarat că a călătorit mai întâi în Republica Srpska, o regiune din Bosnia cu majoritate etnică sârbă, unde a fost dus în pădurile dense din jurul orașului Banja Luka. Acolo, el și alți participanți au fost informați că vor fi instruiți să participe la proteste, să opereze drone și să pregătească grenade fumigene.

Instruirea a avut loc chiar înainte de alegerile prezidențiale din toamna anului 2024, în care președinta pro-europeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, avea să fie realeasă, într-o campanie marcată de interferențe rusești.

Potrivit stenogramelor instanței, participanților li s-a spus că, dacă Sandu va câștiga alegerile, „va fi război în țară, la fel ca în Ucraina”.

Un martor a descris câteva zile de instruire într-o tabără formată din patru corturi amplasate de-a lungul unui râu, unde recruții au fost învățați să piloteze drone folosind ochelari și joystick-uri. Instructorii făceau parte dintr-o rețea internațională cu legături cu grupul de mercenari Wagner din Rusia, potrivit serviciilor de informații moldovene. Ulterior, participanții au fost trimiși la Banja Luka pentru un exercițiu practic: înregistrarea locațiilor clădirilor administrative și guvernamentale și identificarea unor posibile puncte de lansare pentru drone. Potrivit aceluiași martor, aceștia au fost transportați în oraș de un bărbat numit „Mircho”, care apare și în mărturia lui Roșca. Deși numele de familie al acestuia nu este menționat în documentele instanței, serviciile de informații moldovene au declarat, la momentul arestărilor, că Mircho Angelov s-a numărat printre cei 11 „cetățeni străini care au oferit sprijin taberelor de instruire din Bosnia și Herțegovina și Serbia, acționând ca instructori”.

Angelov avea sarcina de a le aduce participanților mâncare, printre alte responsabilități logistice, a declarat Roșca pentru Balkan Investigative Reporting Network și publicația de investigație din Moldova, CU SENS.

De naţionalitate bulgară, Angelov a fost condamnat la trei ani de închisoare de către o instanță din Paris, toamna trecută, pentru conspirație în vederea pictării unor amprente de palme roșii pe un zid din fața Muzeului Holocaustului din Paris, un act pe care judecătorii francezi l-au descris drept o operațiune de destabilizare coordonată din exterior. Angelov este, de asemenea, acuzat de Republica Moldova de acte de vandalism în Chișinău.

Un alt bărbat, Danil Dilan, un tânăr de 22 de ani originar din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria din Republica Moldova, a fost condamnat la trei ani de închisoare în luna noiembrie. Ca parte a unui acord de recunoaștere a vinovăției, Dilan a admis în instanță că a călătorit la Düsseldorf în 2024, pentru un meci de fotbal de mare anvergură din cadrul Campionatului European UEFA între Slovacia și Ucraina, unde i s-a cerut să fluture un steag ucrainean, potrivit stenogramelor instanței consultate de POLITICO. Dilan a declarat că a refuzat să facă acest lucru, însă un steag ucrainean cu inscripția „Dați-ne alegerile înapoi” a fost desfășurat în timpul meciului. Kremlinul s-a grăbit să invoce acest steag ca motiv pentru care Ucraina ar trebui să organizeze alegeri pentru a-l înlocui pe președintele Volodimir Zelenski, iar o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe şi-a exprimat „șocul” față de incident. Dilan a mai spus că a primit o ofertă de la unul dintre instructorii din tabără de a călători la Paris, în timpul Jocurilor Olimpice de vară din 2024, pentru a desfășura operațiuni de destabilizare, însă nu a acceptat.

Participanții la tabere au fost plătiți în criptomonede, prin platforme populare precum Trust Wallet, au declarat mai mulți martori în instanță.

Anatomia unui intermediar

Înainte de a intra în conflict cu legea, Prizenco, recrutorul, avea o afacere de retail, promovând și vânzând produse cosmetice ale brandului suedez Oriflame către clienți din Moldova. În 2019, soția sa, Olga Prizenco, a povestit pentru revista de lifestyle din Moldova RED cum soțul ei a trecut de la a vinde mere la Moscova la a construi, alături de ea și cei patru copii ai lor, o afacere în Moldova. La începutul anilor 2010, Prizenco a fost reținut pentru scurt timp în legătură cu o schemă de tip Ponzi implicând o bancă rusească, pentru care figura ca reprezentant local, potrivit publicației de investigație din Moldova, Ziarul de Gardă.

La scurt timp după aceea, a făcut primii pași în politică. În 2014, a făcut campanie pentru un partid nou înființat, Mișcarea Populară pentru Uniunea Vamală, care promova o integrare economică mai strânsă cu Rusia și Belarus. În activitățile sale de recrutare nu a acționat singur, după cum suspectează procurorii. Se presupune că ar fi colaborat cu un bărbat „aflat într-o poziție superioară”, pe nume Vladimir Firsov, despre care se crede că se află în Rusia, potrivit lui Vitalie Chișca, procurorul principal în cazul lui Prizenco. „Suspectăm și intuim că aceste operațiuni nu sunt, de fapt, conduse de [Prizenco], ci că există cineva în spatele lor, anumite servicii”, a declarat Chișca pentru POLITICO.

Prizenco a recunoscut că a organizat alți cinci moldoveni pentru a desena cu spray zeci de stele ale lui David pe clădiri din Paris, declarând pentru ziarul francez Libération că a acționat în sprijinul evreilor europeni. Guvernul francez a descris operațiunea lui Prizenco drept parte a „unei strategii oportuniste și iresponsabile menite să exploateze crizele internaționale pentru a semăna confuzie și a crea tensiuni în dezbaterea publică din Franța și Europa.”

Viginum, agenția națională a Franței care monitorizează dezinformarea online, a acuzat o rețea de boți ruși că a amplificat distribuirea fotografiilor cu stelele lui David pe rețelele sociale.

Vaeceslav Valico, un alt participant la operațiunea Stelele lui David, a estimat că acțiunea a costat mai puțin decât valoarea ceasului său de mână și a smartphone-ului său: aproximativ 2.000 de euro. „Sunt în primul rând un om de afaceri, un businessman și, în al doilea rând, sunt o persoană activă în mișcări civice”, a declarat omul de afaceri în vârstă de 49 de ani pentru POLITICO, într-un interviu realizat în centrul Chișinăului. „Această acțiune nu a fost în niciun fel planificată ca una antisemită… a fost un gest către Statul Israel”. „Când am fost de acord cu această acțiune, nu am văzut nimic negativ în ea”, a adăugat el.

În timp ce Prizenco coordona din străinătate, Valico a fotografiat stelele și le-a încărcat online. Alte două persoane, un bărbat și o femeie, care au realizat desenarea, au fost arestate la fața locului. Potrivit unor documente ale poliției franceze consultate de POLITICO, cele două persoane l-au indicat pe Prizenco drept omul care i-a angajat pentru operațiune. După ce au fost eliberaţi de poliție, cei doi suspecți au fugit din Franța.

Valico a declarat că Prizenco a fost contactat inițial pe Telegram de o persoană numită „David” și că a trimis fotografiile aceleiași persoane, tot prin Telegram.

„Îl cunosc pe Anatoli Prizenco de peste 10 ani… M-a invitat să particip pentru că știe că sunt o persoană educată și mă descurc în străinătate”, a spus Valico. „Rolul meu a fost să organizez logistica, să mă asigur că oamenii fac totul corect, că nu sunt răniți și să îi ajut să se întoarcă acasă.”

Valico a spus că a încetat să mai comunice cu Prizenco după consecințele operațiunii de la Paris. „Pot presupune astăzi că Anatoli știa sau intuia mai multe informații decât mi-a spus”, a adăugat el.

Prizenco a refuzat solicitările POLITICO de a acorda un interviu. Într-o audiere într-un caz separat, el a negat că ar fi acționat ca recrutor pentru operațiuni de destabilizare, susținând că doar ajuta persoane să se înscrie în tabere de agrement. Avocata sa, Barba Daria, a declarat că acesta respinge acuzațiile care i se aduc.

Cuprinsă între România și Ucraina, Republica Moldova se situează la periferia Uniunii Europene, dar în interiorul a ceea ce Moscova a considerat în mod tradițional drept sfera sa de influență. Transnistria, o fâșie de teritoriu de la granița cu Ucraina, este controlată de politicieni pro-ruși încă din anii ’90, după ce s-a separat în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice.

Mai recent, Moldova a devenit un front important în războiul hibrid al Rusiei împotriva Europei. Guvernul condus de Maia Sandu a acuzat Moscova că a intervenit într-un referendum din 2024 privind aderarea țării la UE, precum și în alegerile parlamentare din anul următor. Moscova a negat implicarea în alegeri.

Într-un document consultat de POLITICO și transmis de Republica Moldova oficialilor UE la scurt timp după alegerile parlamentare, guvernul a arătat că preoți ortodocși din țară au primit „instrucțiuni să răspândească dezinformare șapte zile pe săptămână, nu doar duminica”. De asemenea, Moscova le-a oferit unor persoane din țară „îndrumări despre cum să creeze și să administreze canale pe Telegram”, o platformă de mesagerie populară în Rusia.

Guvernul a evidențiat și utilizarea unor rețele extinse de cumpărare a voturilor, proteste organizate, atacuri cibernetice, ferme de troli și deepfake-uri generate cu inteligență artificială — intermediarii ruși fiind plătiți, uneori în criptomonede, conform unui sistem de bonusuri bazat pe performanță.

Republica Moldova a declarat că a destructurat rețele de agenţi operativi instruiți în străinătate și finanţaţi de Moscova încă din 2024. „Vorbim despre instruiri organizate în Serbia, în Bosnia și Herțegovina și în Federația Rusă”, a spus ministrul de interne Misail-Nichitin.

Potrivit lui Misail-Nichitin, cazuri precum cel al lui Prizenco arată cum rețelele care au vizat Moldova și-au extins operațiunile dincolo de granițele țării. Ca exemplu recent, ea a menționat un presupus complot de asasinare a mai multor persoane publice din Ucraina. „Vorbim despre peste 90 de ținte, inclusiv jurnaliști de profil înalt, oficiali din domeniul apărării, directori de rang înalt legați de infrastructura critică a Ucrainei, care urmau să fie asasinați la comandă”, a spus ea.

Recrutorii implicați în acea operațiune, a adăugat ea, au vizat „tineri vulnerabili”, fără antecedente penale și, dacă era posibil, posesori de pașapoarte ale unor state UE, unii dintre ei având doar 14 sau 15 ani.

Operațiunile care au avut loc în Franța, precum desenarea stelelor lui David sau a amprentelor de palme roșii, au implicat cetățeni din țări est-europene, inclusiv Moldova, Bulgaria și Serbia.

„Cazul Moldovei este unul unic”, se arată în documentul consultat de POLITICO. Dar „nici statele membre ale UE, nici vecinii acestora nu sunt feriți de amenințările hibride”, se mai arată în document.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu