Cum au votat maghiarii din România pentru alegerile legislative din Ungaria, ar putea ei influența rezultatul electoral din 12 aprilie?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Datele de la registrul electoral din Ungaria privind votul prin corespondență arată că din diaspora s-au înscris pentru a participa la alegerile legislative de duminică, 12 aprilie, un număr total de 497.379 de maghiari care dețin cetățenie, față de numărul de cereri/solicitări de înregistrare care a fost de 692.453. Dintre cei 497.379 de alegători din străinătate, cei mai mulți provin din România, respectiv un total de 311.753 de alegători. Informația privind numărul maghiarilor din România care au participat deja la vot prin corespondență este deosebit de importantă, în contextul în care se tot vehiculează că aceștia pot influența rezultatul alegerilor în favoarea FIDESZ și a premierului Viktor Orbán.

Pentru că au existat speculații cum liderii UDMR s-ar fi angajat/lăudat să-i livreze premierului Orbán vreo 500.000 de voturi din Transilvania, dar și multe informații (în mare parte demonstrate în presă) despre maniera agresivă în care aceștia au deturnat complet sensul procedurii „votului prin corespondență”, implicându-se activ în distribuirea buletinelor de vot, completarea și chiar strângerea/livrarea buletinelor prin intermediul Consulatelor maghiare controlate de FIDESZ (nu prin poștă, cum prevedea legea), un membru de partid a ținut să facă anumite precizări pentru G4Media, confirmate și de procedura electorală în sine :

• în procesul de vot sunt luate în considerare strict buletinele maghiarilor din străinătate care s-au înrolat în prealabil în registrul electoral, cu adresa de domiciliu sau de reședință, respectiv în cazul României, buletinele de vot ale celor 311.753 de maghiari amintiți mai sus.
• maghiarii din străinătate nu votează la fel ca maghiarii din Ungaria. Mai precis, maghiarii din străinătate nu votează în secții de votare (ci strict prin corespondență) și au avut dreptul să-și exprime votul doar pentru lista națională a partidelor, care include 93 de mandate eligibile, nu și pentru candidații din circumscripții electorale care acoperă 106 de mandate.
• dat fiind că maghiarii din străinătate au votat strict pentru lista de candidați propuși de partide la nivel național, se preconizează că voturile din România vor trimite în Parlamentul Ungariei aproximativ 2, maxim 3 deputați (fiind nevoie de circa 70.000 – 80.000 de voturi pentru obţinerea unui mandat în parlament).

Pe baza acestui argument – că votanții maghiari din străinătate nu au drept de vot decât pentru lista națională – reprezentanții UDMR au tot motivat de-a lungul timpului că influențarea rezultatului alegerilor ar fi aproape nulă, având în vedere că din totalul de 199 de mandate câte sunt în Parlamentul ungar, doar 2 sau 3 mandate sunt decise de votul maghiarilor din România. Numai că procesul electoral din Ungaria este mult mai complex, iar sprijinul electoral pentru Viktor Orbán și partidul său FIDESZ nu constă nici pe departe doar în cele două, trei mandate pline, asigurate de votanții maghiari din România. Bătălia se va da mai ales în etapa redistribuirii voturilor „reziduale”, estimându-se că partidul de extremă dreapta Patria Noastră (Mi Hazank) va face pragul electoral de 5% urmând să-i asigure spatele lui Orbán prin crearea unei majorități parlamentare cu FIDESZ, în contextul în care toate sondajele arată că opozanții TISZA au un avans electoral considerabil, putând obține chiar și peste 130 de mandate parlamentare (conform unei proiecții a institutul de sondare Median), ceea ce ar fi devastator pentru Orbán. Așadar, fiecare vot al maghiarilor din străinătate capătă o importanță capitală, având în vedere că obținerea unei majorități parlamentare poate atârna chiar și de un singur mandat, în acerba competiție dintre FIDESZ și TISZA.

Așa se explică implicarea totală a UDMR în vederea colectării fiecărui vot care ar putea sprijini formațiunea condusă de Viktor Orbán, în pofida reproșurilor din spațiul public privind încălcarea dreptului la un vot liber, fără constrângeri. Chiar dacă organizațiile politice/civice din afara Ungariei nu sunt acreditate să participe în procesul electoral, UDMR n-a avut avut nicio problemă în a-și expune implicarea în campania electorală, în favoarea premierului ungar Viktor Orbán. Conform informațiilor apărute în mai multe publicații dar și potrivit surselor G4Media au existat acțiuni nu doare de informare din partea UDMR, ci pur și simplu de sprijinire a etnicilor maghiari în procedura de înrolare în registrul electoral ungar, împărțirea buletinelor de vot, ajutor pentru completarea documentelor și colectarea voturilor, care ulterior au fost transferate spre consulatele maghiare.

Disputele și controversele au curs în ultimele săptămâni nu doar în Ungaria dar și la nivel european și în special în România, fiind reclamate – mai ales de către opoziție – imixtiunile externe în alegeri (în special ale Rusiei și SUA), precum și procedura inadecvată de vot pentru cetățenii maghiari din diaspora, manevrată în favoarea FIDESZ. Sondajele în continuare arată că partidul de opoziție TISZA – condus de Péter Magyar – ar urma să câștige detașat alegerile, informație contrazisă însă de analiștii sceptici care consideră că e aproape imposibil de învins un întreg sistem de stat pe care Orbán și l-a creat din 2010 încoace.  Reamintim că un rezultat estimativ al votului decisiv pentru alegerile legislative din Ungaria se va pronunța după ziua de mâine, când aproximativ 8 milioane de alegători maghiari sunt așteptați la secțiile de votare.

În săptămâna dinaintea alegerilor, trei sondaje independente i-au atribuit lui Péter Magyar (TISZA) un avantaj electoral detașat: de  48%, față de 30% cu cât e cotat FIDESZ-ul lui Orbán, de  56% versus 37%, și 51% versus 38%. Trebuie consemnat și procentul nehotărâților care este unul destul de mare și care poate face diferența, de 15%, 26% și 20%.