Cum a ajuns Cartelul petrolului să-l umilească pe Biden și să agite campania electorală din Statele Unite

Decizia OPEC+, grupul celor mai puternici producători de petrol din lume, de a impune reduceri masive ale producţiei de țiței ca să stimuleze o redresare a preţurilor, reprezintă o înfrângere umilitoare pentru președintele american Joe Biden, care a pledat fără succes pe lângă Arabia Saudită și alte țări ca să extragă mai mult pentru a ajuta economia globală, cred analiștii de peste ocean.

Aceștia afirmă că reducerile anunțate vor duce la creșterea prețurilor la benzină în Statele Unite, o evoluție care va crea probleme Partidului Democrat (de stânga) cu doar o lună înainte de alegerile intermediare. De ce unii comentatori văd în anunțata scădere a producției de țiței nu doar o decizie economică, ci și o răzbunare personală pe Biden a prințului saudit Mohammed bin Salman?

Reducerea producției

OPEC+, cartelul celor mai puternici producători de petrol din lume, între care Arabia Saudită şi Rusia, a convenit miercuri, într-o întâlnire desfășurată la Viena, să impună reduceri importante de producţie, încercând să stimuleze o redresare a preţurilor ţiţeiului.

Cele 23 de țări membre ale OPEC şi non-OPEC, un grup denumit adesea OPEC+, au decis să reducă producţia cu 2 milioane de barili pe zi, începând din noiembrie. Experții se aşteptau ca OPEC+ să impună reduceri de producţie undeva între 500.000 de barili şi 2 milioane de barili.

Decizia – luată la prima întâlnire faţă în faţă a membrilor OPEC+ după anul 2020 – reprezintă o inversare majoră a politicii de producţie pentru alianţă, care a redus producţia cu un record de 10 milioane de barili pe zi la începutul lui 2020, când cererea a scăzut din cauza pandemiei de COVID-19.

Cartelul petrolului – împreună, blocul controlează aproape jumnătate din rezervele mondiale – a anulat treptat acele reduceri record, deşi mai multe ţări din OPEC+ continuă să aibă dificultăţi ca să-şi îndeplinească cotele.

Preţurile petrolului au scăzut la aproximativ 80 de dolari pe baril, de la peste 120 de dolari la începutul lunii iunie, pe fondul temerilor crescânde cu privire la perspectiva unei recesiuni economice globale. Reducerea producţiei pentru noiembrie este o încercare de a inversa această scădere.

Decizia OPEC+ de a reduce masiv producția a fost luată în pofida presiunilor repetate din partea administraţiei preşedintelui Biden ca grupul să extragă mai mult petrol pentru a reduce preţurile carburanţilor și a ajuta economia mondială, afectată serios de pandemia de coronavirus. În plus, pentru a complica și mai mult lucrurile, decizia cartelului petrolier a venit înainte de alegerile intermediare de luna viitoare din Statele Unite, agitând apele pe o scenă politică oricum tensionată.

Dureri de cap pentru democrați

Măsura OPEC+ de a reduce exporturile de petrol alimentează o toamnă deficilă pentru democrații americani, îngrijorați de inflația energetică, pe măsură ce prețurile la pompa de benzină cresc – în special în unele state și districte care ar putea oscila în favoarea republicanilor la alegerile intermediare programate la 8 noiembrie.

După aproape 100 de zile de scădere constantă a prețurilor la pompă, câteva state înregistrează acum o creștere care ridică media națională și mai sus – o tendință care foarte probabil se va intensifica după anunțul făcut de membrii OPEC+.

Comentatorii americani citați de The Nation au remarcat de altfel că momentul ales de OPEC+ a picat extrem de prost pentru democrați și Administrația Biden, deoarece partidul aflat la putere la Washington – în acest caz, Partidul Democrat – este de obicei arătat cu degetul pentru prețurile ridicate la combustibil.

Republicanii i-au atacat anterior pe Biden și pe democrații din Congres pentru creșterea prețurilor la combustibil, facturile mari la alimente și inflația în general. Deși prețurile la petrolului și benzină fac parte dintr-o piață globală și sunt influențate de factori care sunt, în cea mai mare parte, în afara controlului președintelui SUA, este aproape cert că aceste probleme vor juca un factor în modul în care publicul american va vota peste patru săptămâni.

Fără îndoială că mesajul republicanilor poate rezona cu consumatorii sătui de prețurile ridicate la pompă, mai alex în condițiile în care Biden are extrem de puține opțiuni pentru a rezolva problema în această lună. Indiferent ce va face administrația democrată, prețurile la pompă vor fi prea mari pentru americani pe 8 noiembrie, data scrutinului din Statele Unite, cred comentatorii.

„Este o săptămână grea pentru Administrația Biden în materie de petrol,” a declarat Bob McNally, președintele grupului de cercetare Rapidan Energy, fost consilier de top în domeniul petrolului în administrația George W. Bush, înainte de anunțul OPEC+ de miercuri.

Imediat după anunțul venit de la Viena, analiștii au declarat pentru The Hill că decizia OPEC+ va duce la creșterea prețurilor la benzină cu între 15 și 25 de cenți în următoarele 7-10 zile în Statele Unite, în funcție de zonă.

Media națională a prețurilor la benzină standard în SUA a ajuns duminică la 3,910 de dolari/galon (3,78 litri), în timp ce motorina a depășit din nou pragul de 5 dolari/galon, prețul mediu la nivel național fiind de 5.030 dolari. În urmă cu o săptămână, benzina fără plumb costa în medie 3,796 dolari/galon, iar motorina putea fi achiziționată la 4,873 dolari/galon.

În același timp, prețul galonului de benzină premium a ajuns la 4,673 de dolari, după ce, în urmă cu o săptămână, se vindea cu 4,571 dolari/galon.

Deși prețurile actuale la carburant sunt mai mici față de recordurile istorice stabilite în iunie – când benzina standard a avut un preț mediu de 5,016 dolari (14 iunie), iar motorina de 5,816 dolari (19 iunie) -, ele rămân extrem de ridicate pentru consumatorul american, care a fost obișnuit mult timp să plătească în jur de 2-2,5 dolarii pe galon pentru benzina standard. De exemplu, în momentul în care Biden a depus jurământul de președinte, la 20 ianuarie 2021, prețul mediu al unui galon de benzină fără plumb era de circa 2,35 de dolari.

Anterior anunțului OPEC+, Casa Albă a afirmat că accesarea rezervei strategice de petrol (Strategic Petroleum Reserve) a determinat scăderea de aproape 100 de zile a prețului de pompă, creditând eliberarea a peste 171 de milioane de barili până acum în acest an pentru calmarea pieței. Potrivit experților, acele provizii vor continua să fie eliberate din unitățile de depozitare federale până în noiembrie, dar ele vor fi eclipsate odată cu scădera livrărilor de către membrii OPEC+.

Președintele Biden, care la începutul acestui an a îndemnat națiunile OPEC și aliații lor să mențină ridicate exporturile de petrol, a criticat decizia OPEC. „Sunt îngrijorat, nu era necesar,” a spus liderul de la Casa Albă, citat de Politico.

Administrația democrată a anunțat că va elibera 10 milioane de barili de petrol din rezerva strategică, în conformitate cu programul pe care l-a anunțat la începutul acestui an pentru a compensa impactul asupra piețelor pe care îl are invadarea Ucrainei de către Rusia. Administrația a spus că va colabora, de asemenea, cu Congresul „la instrumente și autorități suplimentare pentru a reduce controlul OPEC asupra prețurilor la energie,” au declarat consilierul pentru securitate națională la Casa Albă, Jake Sullivan, și directorul Consiliului Economic Național, Brian Deese, după ce cartelul petrolier a anunțat reducerea producției.

Inflație energetică

Până acum, recenta creștere a prețurilor la pompe a fost centrată pe Coasta de Vest din SUA, unde șase rafinării de petrol din California și Washington și-au redus producția din cauza operațiunilor de întreținere.

În California, un stat despre care se așteaptă să aibă un număr de curse competitive la scrutinul din 8 noiembrie, prețurile au crescut cu peste 2 dolari pe galon peste media națională, până la cel mai înalt nivel atins vreodată în stat, oferind republicanilor de acolo oportunitatea de a-și ataca adversarii democrați.

Alte state considerate swing (fără un câștigător previzibil clar), cum ar fi Nevada și Arizona, au înregistrat, de asemenea, o creștere a prețurilor, împreună cu Ohio, unde luna trecută o explozie la o rafinărie BP a ucis doi muncitori și a închis fabrica.

Patrick De Haan, analist la GasBuddy, a declarat zilele trecute că se așteaptă ca zonele de pe Coasta de Vest și Marile Lacuri, unde prețurile au explodat deja, să înregistreze scăderi, în timp ce se așteaptă ca prețurile să crească în sudul și sud-estul Statelor Unite, pe Coasta de Est și în New England, în regiunea din nord-est a Americii. Toate aceste creșteri la combustibil urmând, așa cum se așteaptă comentatorii, să influențeze modul în care americanii vor vota în noiembrie, în special în ceea ce-i privește pe independenți – un grup cheie în influențarea rezultatelor în cursele electorale strânse.

Pe de altă parte, mișcarea OPEC+, anunțată aproape de sfârșitul sezonului electoral din SUA, i-a făcut pe mulți analiști să respingă opinia recentă potrivit căreia democrații lui Biden și-ar putea reduce pierderile în Camera Reprezentanților – deși se așteaptă în continuare să-și piardă majoritatea restrânsă. (Democrații erau favorizați să-și păstreze majoritatea subțire în Senat, deși nici acest lucru nu mai este acum bătut în cuie).

Strategii politici din ambele partide spun în prezent că speranțele democraților în oricare dintre camere ar putea fi afectate serios de reducerea producției de țiței anunțată de OPEC+, deoarece alegătorii vor trebui să plătească mai mult la pompă.

„Niciun democrat nu vrea un mediu în care oamenii trebuie să cheltuiască mai mulți bani,” a declarat Joel Payne, un strateg democrat care a lucrat la campania prezidențială a lui Hillary Clinton din 2016, citat de Reuters. „Sub Biden, OPEC ne controlează destinul mai degrabă decât independența energetică americană,” a reacționat și Pat Harrigan, candidat republican din Carolina de Nord.

Aceasta în condițiile în care, așa cum a precizat și Reuters, alegătorii americani, inclusiv democrații lui Biden, citează în mod covârșitor inflația drept principala lor preocupare, un ecou al crizei energetice din anii ’70 care l-a ajutat pe republicanul Ronald Reagan să-l detroneze pe președintele democrat Jimmy Carter în alegerile prezidențiale din 1980.

Umilirea lui Biden

Dincolo de efectele pe care le are asupra alegerilor din Statele Unite, decizia OPEC+ de săptămâna trecută marchează un moment semnificativ în alianța de peste 70 de ani dintre Arabia Saudită și SUA. Reducerea producției a avut loc la mai puțin de trei luni după ce Biden a călătorit în Arabia Saudită, într-o vizită pe care criticii au descris-o drept o încercare disperată de a apela la saudiți pentru a reduce prețul petrolului și o abdicare de la principiile democratice de care a vorbit mereu, în contextul în care conducerea de la Riad este acuzată constant de încălcarea drepturilor omului.

După invazia Rusiei asupra Ucrainei, Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial de petrol, s-a opus în cadrul OPEC unei sporiri mai consistente a producţiei de petrol, în pofida presiunilor internaţionale, în special ale SUA, Marii Britanii şi Uniunii Europene, pentru a creşte producţia în vederea temperării creşterii preţului la combustibili. Războiul din estul Europei, precum și mai multe decizii controversate luate de Biden – între care suspendarea proiectului Keystone XL care ar fi dus 830.000 de barili de petrol zilnic din Alberta (Canada) în Nebraska sau refuzul de a aproba mai multe terenuri și ape federale pentru forarea petrolului, în locuri precum Alaska și Golful Mexic – au dat peste cap prețurile la combustibili în SUA.

Cea mai controversată parte a vizitei lui Biden în Arabia Saudită a fost, fără îndoială, întâlnirea cu prinţul Mohammed bin Salman, despre care CIA a concluzionat că se află în spatele asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018, în consulatul saudit de la Istanbul.

Întâlnirea cu presupusul organizator al asasinării brutale a ziaristului saudit a marcat astfel o schimbare controversată de abordare a diplomaţiei americane, cred analiștii, într-un moment în care relațiile dintre SUA și Arabia Saudită au scăzut dramatic.

După preluarea puterii, Administrația Biden a suspendat vânzările de arme către Arabia Saudită și aliatul lor, Emiratele Arabe Unite, un act de respingere tacită a modului în care monarhiile din Golf s-au comportat de-a lungul războiului din Yemen. De asemenea, administrația democrată a încercat să-l marginalizeze pe MBS, arătat cu degetul pentru asasinarea lui Khashoggi. Ca răspuns, la începutul acestui an, oficialii din Arabia Saudită au refuzat cererea lui Biden de a vorbi la telefon pe fondul creșterii prețurilor petrolului din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Inflația record și prețurile mari la combustibil au schimbat însă radical strategia celor din Team Biden, care a încercat o reapropiere de regatul saudit. Pentru a intermedia însă o apropiere de Arabia Saudită, Biden a trebuit să renunțe la angajamentul său din campania prezidențială din 2020 de a trata regatul ca pe un stat „paria,” după asasinarea lui Khashoggi. O mișcare descrisă drept ipocrită de critici și o renunțare, de către Biden, la principiile sale morale în interesul realismului și pragmatismului.

„Nu există nicio modalitate de a ocoli faptul că vizita în Arabia Saudită marchează o inversare a efortului inițial al președintelui Biden de a degrada relația bilaterală, în timp ce a urmărit să-l umilească și să-l ostracizeze pe prințul moștenitor Mohammed bin Salman,” a declarat atunci John Hannah, fost consilier pentru securitate națională al vicepreședintelui Dick Cheney.

Expertul a afirmat că atitudinea inițială a lui Biden „a otrăvit relațiile cu cea mai influentă țară din lumea arabă și musulmană până la un punct în care (oficialii saudiți) nici măcar nu au răspuns la un apel din partea președintelui Statelor Unite în mijlocul unei crize europene (războiul din Ucraina), criză care a adus cea mai mare provocare pentru ordinea internațională condusă de americani din ultimii 30 de ani.”

În timp ce unii critici ai regatului saudit s-au arătat șocați de schimbarea de atitudine a lui Biden, alte voci l-au îndemnat pe liderul american să tragă Arabia Saudită la răspundere pentru presupusa implicare în terorism și încălcări ale drepturilor omului. În opinia acestora, oficialii americani au decis să minimizeze abuzurile și eșecurile prințului moștenitor saudit pentru a reduce presiunea asupra pieței globale a energiei. Explicația e simplă: deoarece MBS nu a fost tras la răspundere pentru asasinarea lui Khashoggi, există încă o opoziție substanțială față de reabilitarea MBS în cercurile politice ale SUA și printre alegătorii americani. Deși este în mod clar reticent în a face acest lucru, decizia președintelui Biden de a călători la Jeddah a aratat cât de mult se bazează SUA pe Arabia Saudită ca partener regional și sursă de stabilitate energetică. Aceasta în ciuda oprobiului global la adresa lui MBS și a solicitărilor ca Biden să pună interesele morale înaintea celor economice.

Decizia de miercuri a OPEC+, în care Arabia Saudită este prim-solist, a arătat însă limitele influenței lui Biden și a ridicat din nou semne de întrebare privind vizita sa mult-criticată în regatul saudit, când s-a salutat cu pumnul închis cu MBS, un gest promovat inistent de propaganda saudită, dar criticat aproape peste tot în lumea civilizată, potrivit The Washington Post.

O relație în impas

Imediat după anunțul OPEC+, SUA au acuzat Arabia Saudită că s-a alăturat Rusiei pentru a reduce producția. Cel mai mare exportator de petrol din lume a insistat însă că decizia a fost legată de economie, nu de politică.

Bloomberg a listat mai multe posible motive pentru decizia Arabiei Saudite, între care:

• schimbarea dramatică a relației dintre cele două țări. Încercările SUA de a reînvia un acord nuclear cu Iranul, dușmanul regional al guvernului din Riad, participarea Arabiei Saudite la războiul din Yemen și ceea ce statele din Golf au perceput ca o lipsă de protecție din partea Washingtonului împotriva atacurilor grupărilor susținute de Iran au contribuit la tensiuni și la o divergență tot mai mare de vederi între Washington și saudițo. În privat, oficialii din Golf s-au plâns de mult timp de încercările SUA de a-i intimida în ceea ce privește anumite poziții politice.
• influența tot mai mare a saudiților pe plan mondial. Prințul Mohammed bin Salman pare tot mai decis să prezinte Arabia Saudită ca pe un jucător important pe scena mondială, folosind miliardele pe care le câștigă acum din petrol pentru a o pregăti să devină o putere a secolului XXI. La patru ani după ce uciderea lui Khashoggi a dus la semi-expulzarea prințului din compania omologilor săi din străinătate, există semne că încrederea și ambiția lui nu sunt deloc diminuate. Dimpotrivă, prințul saudit, care a devenit recent și premierul țării, a ajutat recent la obținerea unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, s-a apropiat de președintele turc Recep Tayyip Erdogan și, în plină criză energetică, i-a găzduit în regat în acest an pe liderii din Franța, Germania și Marea Britanie.
• interesele economice. Ministrul Energiei al Arabiei Saudite, Abdulaziz bin Salman, a declarat că decizia OPEC+ a fost determinată de fundamentele pieței și că grupul trebuie să fie proactiv într-o perioadă de volatilitate extremă a pieței. Apelul de a reduce producția s-a bazat pe indiciile că se apropie o recesiune globală, a declarat secretarul general al organizației, Haitham Al Ghais. Confruntați cu alegerea între susținerea economiei globale la ordinul SUA și riscurile la adresa propriei lor economii, saudiții și-au urmărit propriile interese, la fel cum au făcut-o și alte state din Golf.
• interesele politice. Imediat după decizia OPEC+, Statele Unite au acuzat Arabia Saudită că s-a aliat cu Rusia ca să reducă producția de țiței. Oficialii din Golf susțin însă că trebuie să-și echilibreze legăturile atât cu Washington, cât și cu Moscova, care joacă un rol important nu numai pe piețele energetice, ci și în conflictele regionale din Siria până în Libia. În mod crucial, Rusia este, de asemenea, implicată în negocieri cu Iranul și, spre deosebire de SUA, nu critică Arabia Saudită cu privire la drepturile omului. De altfel, Arabia Saudită și aliații săi regionali nu s-au alăturat sancțiunilor impuse împotriva Moscovei după atacul împotriva Ucrainei, iar în mod privat, oficialii saudiți spun că izolarea completă a Rusiei ar putea avea exact efecte opuse.

Unele voci afirmă însă că, dincolo de toate aceste teorii, sfidarea pe care Arabia Saudită a arătat-o Statelor Unite a rezultat din dorința personală a prințului Mohammed bin Salman de a-l umili pe Biden și de a se răzbuna în acest fel pe președintele american pentru declarațiile și acțiunile sale din ultimii ani la adresa sa și a regatului saudit. Iar faptul că decizia OPEC+ – în cadrul căreia MBS și regatul său dețin un rol central – a venit cu doar o lună înaintea alegerilor cruciale din America nu face altceva decât să amplifice temerile electorale ale lui Biden și ale democraților.

Surse: The Hill, Politico, Bloomberg, Reuters, Washington Post, The Nation