Cu două săptămâni înainte de legislativele din Italia, extrema dreaptă este dată favorită confortabil

O analiză La Libre Belgique, traducere Rador

Cu două săptămâni înainte de legislativele din Italia, extrema dreaptă, aliată cu Silvio Berlusconi, este dată favorită faţă de o stângă ce se prezintă fragmentată, o perspectivă care îngrijorează tabăra pro-europeană în a treia putere economică a zonei euro.

Toate sondajele prezic victoria, la legislativele din 25 septembrie, a Giorgiei Meloni, lidera Fratelli d’Italia (FdI), care ar putea deveni prima şefă de guvern a unei ţări fondatoare a UE provenită dintr-un partid pro-fascist.

Coaliţia forţelor de dreapta care se alătură partidului ei, Liga (anti-imigraţie) a lui Matteo Salvini şi Forza Italia a lui Silvio Berlusconi (dreapta liberală) se află în fruntea intenţiilor de vot, cu 45,9% faţă de 28,5% pentru coaliţia de stânga condusă de Partidul Democrat (PD, centru-stânga), potrivit site-ului de ştiri politice YouTrend care a agregat ultimele sondaje ale principalelor institute.

„Voi vota Meloni”, spunea vineri la Roma Bernardo, un avocat de 55 de ani, care reproşează stângii că nu a făcut campanie decât contra opoziţiei faţă de extrema dreaptă. „Nu mai este acceptabil ca stânga şi PD să-şi aroge monopolul moralităţii”.

Mişcarea 5 Stele (M5S), înainte anti-sistem, este mult în urmă în sondaje, cu 13,2%.

În cadrul coaliţiei de dreapta, FdI este creditat cu 24,4%, Liga cu 12,1% şi Forza Italia cu 7,8%.

PD al lui Enrico Letta, care nu a reuşit să adune forţele de stânga, nici să încheie un acord cu M5S, dar a încheiat un pact cu o modestă alianţă a stângii ecologiste, este creditat cu 21,5%.

Victoria celor de dreapta „pare sigură”, rezumă Centrul italian de studii electorale (CISE) de la universitatea Luiss din Roma, ale cărui anchete proprii dau de asemenea o diferenţă mai mică, dar tot foarte confortabilă între dreapta (42%) şi coaliţia Letta (31%).

E vorba de ultimele sondaje disponibile până la scrutin, deoarece legea electorală italiană le interzice cu două săptămâni înainte.

Victoria dreptei „sigură”

În ce priveşte mandatele, proiecţiile atribuie majoritatea absolută dreptei coalizate în cele două camere, Camera Deputaţilor şi Senat. Şi, conform acordului încheiat între cele trei formaţiuni ale sale, cea care va obţine cele mai multe voturi îşi va impune candidatul sau candidata în postul de prim-ministru. Care ar trebui deci să-i revină Giorgiei Meloni, militantă în tinereţe a Mişcării sociale italiene (MSI) fondată în 1946 de fidelii lui Benito Mussolini, şi care a fost co-fondatoare a Fratelli d’Italia la sfârşitul lui 2012.

Această personalitate carismatică, strălucită oratoare, al cărei credo este „Dumnezeu, familia, patria”, susţine în linii mari aceeaşi politică cu Liga: mai multă securitate, mai puţină imigraţie, mai puţine taxe.

Ea s-a străduit să diabolizeze FdI şi să se distanţeze de „nostalgicii fascismului”, care, potrivit ei, „nu-şi au locul” în partidul ei. Şi dacă, favorabilă unei Europe a naţiunilor, ea doreşte să revizuiască relaţia cu Bruxellesul şi partenerii europeni ai Italiei, ea dă asigurări că nu va fi o ruptură bruscă, în situaţia în care Roma este principala beneficiară a planului de relansare european cu aproape 200 de miliarde de euro din fondurile acordate pentru a menţine pe linia de plutire a treia economie a zonei euro.

Pe plan diplomatic, frontul conservator arată totuşi profunde divizări. Altantistă, Giorgia Meloni susţine ajutorul militar pentru Ucraina, în vreme ce Matteo Salvini, admirator al lui Vladimir Putin, critică cu regularitate politica europeană în aceasta criză.

La Forumul economic de la Cernobbio (nord) săptămâna trecută, dl Salvini s-a întrebat dacă „sancţiunile contra Moscovei folosesc ca să facă rău celor cărora le sunt impuse” sau italienilor care suportă o inflaţie de aproape 9% cu preţuri ale alimentelor şi energiei care cresc.

Giorgia Meloni i-a răspuns direct: „Dacă mâine ţara noastră întoarce spatele aliaţilor noştri pentru a privi în cealaltă parte, sancţiunile vor rămâne, dar noi ne vom fi pierdut credibilitatea”.

Într-un interviu pentru cotidianul catolic „Avvenire”, Silvio Berlusconi, fost şef al guvernului apropiat de Putin, a pus punctul pe „i”: „Nu putem să ne permitem să dăm semne de divizare faţă de agresiunea rusă în Ucraina”.

Pentru Enrico Letta, alianţa conservatoare reprezintă „un foarte mare risc” pentru Uniunea Europeană. „Nu a existat niciodată o ţară mare europeană condusă de forţe politice clar opuse ideii comunitare a Europei şi clar favorabile ideii unei Europe a naţiunilor”, avertiza el la sfârşitul lui august într-un interviu pentru AFP.

O cheie a scrutinului va fi rata de participare, în general ridicată în Italia (aproape 75%), şi comportamentul indecişilor, estimaţi la circa 20%.

sursa: La Libre Belgique (traducere: Rador/ Rodezia Costea)