Criză economică în Transnistria: Salariile bugetarilor vor fi plătite în tranșe / Vârful crizei va fi în august și asta se va întâmpla în prag de alegeri

Începând cu 1 iulie, în regiunea transnistreană nerecunoscută, salariile angajaților din sectorul bugetar vor fi achitate în două tranșe. În paralel, administrațiilor locale din orașe și raioane li s-a cerut să transfere sume considerabile în bugetul general, pentru acoperirea deficitului bugetar, transmite corespondentul IPN din regiune, potrivit Rador Radio România.

Potrivit modificărilor adoptate, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2025, toate plățile destinate angajaților bugetari din regiunea transnistreană – inclusiv salariile, indemnizațiile și plățile compensatorii la concediere – vor fi efectuate de două ori pe lună: prima tranșă până pe data de 20, iar a doua – în intervalul 21–31 ale lunii. Noile reguli se aplică tuturor celor care sunt finanțați din bugetul regional sau din fonduri extrabugetare.

Totodată, documentul obligă administrațiile locale să transfere în bugetul central soldurile existente pe conturile lor. Pentru municipiul Tiraspol a fost stabilită o sumă concretă – 75 de milioane de ruble. În caz de necesitate, este prevăzută posibilitatea returnării unei părți din acești bani în bugetele locale, dar doar în baza unei decizii separate și a unor modificări legislative.

Context despre situația în regiunea transnistreană

La 17 iunie, autoritățile locale din regiunea transnistreană au convocat o ședință în care au declarat că bugetul actual nu mai poate fi executat. Motivele invocate sunt: criza energetică, instabilitatea geopolitică și scăderea activității economice externe.

Conform datelor oficiale, în primele cinci luni ale anului 2025, producția industrială a scăzut cu 43%, echivalentul unei pierderi de circa 3 miliarde de ruble (aproximativ 165 milioane de euro). Cele mai mari reduceri s-au înregistrat în: sectorul energetic: –51,5%, metalurgie: –66%, industria chimică: –68%. Volumul comerțului exterior s-a redus cu 31,5%, fără a lua în calcul stoparea exportului de energie electrică. Aprovizionarea cu resurse energetice rămâne incertă, iar îndeplinirea obligațiilor sociale este pusă sub semnul întrebării.

Potrivit estimărilor prezentate la ședință, anul 2026 ar putea aduce o scădere a PIB-ului cu 12% și o inflație de până la 16%. Chiar și în scenariul unei stabilizări parțiale, nu se prevede o relansare economică reală.

Regiunea transnistreană nu mai poate exista în forma actuală

Criza energetică și economică din regiunea transnistreană este una artificială, așa cum a fost menținută și această regiune în mod artificial, pentru a destabiliza R. Moldova. Populația din stânga Nistrului poate fi folosită în acest scenariu de destabilizare, atenționează experții, în cadrul emisiunii Dosar Transnistrean, de la Radio Chișinău.

Veniturile la bugetul separatist practic s-au înjumătățit, iar rezervele regimului s-au epuizat, după ce Tiraspolul nu mai vinde Chișinăului energia electrică produsă pe gaze gratuite. De asemenea, economia regiunii este una falimentară. Vârful crizei va fi în pragul alegerilor parlamentare și va fi folosită pentru a destabiliza situația din R. Moldova, consideră jurnalista Irina Tabaranu, de la portalul Zona de Securitate, care urmărește de mai mulți ani situația din regiune.

„Nu sunt prognoze foarte bune. Mai nou, a avut loc o reuniune cu principalii factori de decizie acolo. Ei au spus public că nu mai pot executa bugetul, au spus public că oamenii să nu se aștepte la nimic pozitiv, practic transmit mesajul că regiunea transnistreană în forma actuală nu mai poate exista. Vârful acestei crize va fi în august, când nici pensiile, nici alocațiile nu vor mai putea fi achitate și asta se va întâmpla în prag de alegeri parlamentare, pentru a mobiliza oamenii de acolo să voteze anti-european și poate chiar pentru a cumpăra voturi, pentru a destabiliza situația pe malul drept. Guvernarea va fi nevoită să reacționeze într-un fel la această criză. Vom vedea mai aproape de alegeri ce scenariu va alege Rusia. Toate la un loc sunt parte a unui scenariu al Federației Ruse de a deturna parcursul european al R. Moldova, sau dacă nu vor reuși să-l deturneze, să-l pună pe pauză”, a spus Irina Tarabanu.

Este o situație concertată și un scenariu bine pus la punct, la fel ca în luna ianuarie când a fost creată artificial criza gazelor în regiune, spune deputatul Roman Roșca, președintele Comisiei speciale de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova. El susține că autoritățile sunt pregătite să facă față provocărilor din regiune, inclusiv de securitate.

„Acum, în mod intenționat se duce această criză economică. Într-adevăr ei sunt dependenți total, bugetul așa-zis la lor regional este dependent de resursele energetice pe care le vindeau către malul drept, acum nu mai au această resursă. Eu bănuiesc că în pragul alegerilor vor să schimbe accentul de comunicare, la maximul să ne blocheze în procesul de aderare la UE, astfel, nu doar locuitorii de pe malul stâng al Nistrului, dar și cei de pe malul drept, să spună că guvernul nu poate gestiona situația și să schimbăm o altă guvernare, ca să revenim la normalitate. Însă va fi o revenire înapoi la ce a fost timp de treizeci de ani. Avem o sarcină destul de complicată, dar trebuie să explicăm oamenilor ce stă de fapt în spatele acestor acțiuni”, a menționat Roman Roșca.

Organizarea unor acțiuni în Zona de Securitate, împreună cu forțele din Grupul Operativ al Trupelor Ruse, staționate ilegal în regiunea transnistreană, precum așa-numita „reconstituire a operațiunii Iași-Chișinău din cel de-Al Doilea Război Mondial”, reprezintă o sfidare intenționată a tuturor acordurilor, provocări ce pun în pericol stabilitatea și securitatea în regiune.

Sursa: IPN / Rador Radio România