Cristian Păun: România nu-și poate reconstrui propria țară, darămite Ucraina

Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, este sceptic în privința ajutorului pe care România îl poate oferi Ucrainei în procesul de reconstrucție după încheierea războiului cu Rusia. Și nu este vorba de rea-voință, ci de neputință.

„Sigur că noi ne-am dorit să fim o parte mult mai activă, mult mai importantă pentru destinul Ucrainei, dar, din păcate, noi nu suntem un model de bune practici pentru Ucraina, în foarte multe locuri. Noi, totuși, suntem pe locul 66 la corupție în lumea asta. Ne batem cu Ghana. Până și Moldova e peste noi la indicele percepției cu privire la corupție”, a afirmat economistul, în cadrul dezbaterii Sierra Quadrant „Războiul de la granița României. Scenarii economice și oportunități de dezvoltare”, găzduite de G4Media.

În opinia sa, „noi suntem într-un permanent război cu poporul nostru”, în condițiile în care România a exportat „masiv populație în afara granițelor sale”, „un exod extraordinar de mare de români care fug de această țară”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

„Nu către noi cred că ar trebui Ucraina să se uite, pentru că noi o să avem o expertiză limitată în a reconstrui Ucraina, noi neputând să ne reconstruim propria noastră țară”, a continuat acesta.

El a invocat ca exemplu faptul că, de 15 ani, statul român nu poate construi un „amărât de tunel și să asfalteze 10-15 km de autostradă” pentru a face conexiunea între bucata de autostradă dintre Sibiu și Lugoj și Lugoj – Timișoara.

„Toți cetățenii pe care i-am izgonit din România asta intră în România, când vin de Paște, de Crăciun, și trec prin bucățica aia de autostradă, ocolind prin munte, și noi n-am fost în stare (să facem) un tunel de 2 kilometri, un tunel! Și dumneavoastră sperați ca noi să ne luăm lopata și târnăcopul, să venim să vă ajutăm să reconstruiți Ucraina? Îmi pare rău, dar noi avem mult de reconstruit la noi acasă”, a spus Cristian Păun.

Ucraina, în momentul de față, are nevoie de tunuri care să doboare de pe cer rachetele rusești, dar noi „mai avem niște căști să vă dăm, dacă vreți”, eventual „niște cartușe”, „pentru că nu avem, nici noi, de niciunele, suntem o țară printre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană”, a adăugat economistul.

Cristian Păun a notat că Ucraina a reprezentat pentru România „un noroc nesperat”, deoarece a format „un zid” între noi și ruși.

„Dacă nu erați voi, ucrainenii, eram noi, românii, ca zid. Și acuma noi ne bucurăm că sunt foarte ocupați cu voi și ar trebui într-adevăr să vă respectăm măcar pentru treaba aceasta pe care o faceți pentru România, în mod indirect, și nu doar pentru România, și pentru cei de lângă noi, pentru moldovenii de lângă noi, și pentru toate popoarele – atenție, pentru că inspirați, chiar dacă nu vă dați seama, toate popoarele care compun, astăzi, acest amalgam anacronic numit Rusia”, a mai spus el.

Iar aceste popoare „vor prinde curaj” și „vom vedea niște schimbări radicale în ceea ce o să urmeze”, a subliniat acesta.

În opinia sa, fără să se reformeze, Rusia va fi, întotdeauna, un pericol și o presiune pentru civilizațiile din zonă și pentru stabilitatea globală, în ansamblu”.

„Deci, din punctul meu de vedere, da, suntem pregătiți să vă ajutăm, dar mai degrabă cu sfaturi. Și cu o vorbă bună”, a încheiat el.

Narciz Bălășoiu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, a fost de acord că România nu-și poate asuma „un nivel de ambiție prea mare” în ceea ce privește reconstrucția Ucrainei, deoarece „nu avem eminamente resurse financiare pentru a conta noi în ceea ce se numește un proiect de reconstrucție a unei țări ca Ucraina, care, până la urmă, este mult mai mare decât România”.

Însă România poate contribui într-o serie de aspecte, cum este zona de IT sau securitatea cibernetică.

Iar România mai are un avantaj, care ține de „costul proximității” care este mai redus și „din punctul acesta de vedere sunt convins că putem găsi acel numitor comun, pentru că și Ucraina este foarte interesată să aibă parteneri la o aruncătură de băț, cu care să poată coopera și cu care să poată găsi înțelegere”, a mai spus acesta.