Microîntreprinderile: Creșterea și decăderea unui regim fiscal

Se spune că regimul de microîntreprinderi a fost abuzat de antreprenori. Însă nimeni nu povestește că și guvernul a abuzat la rândul lui antreprenorii prin schimbările dese a condițiilor de încadrare ca microîntreprindere și mai ales prin lipsa desăvârșită de predictibilitate.

Introducerea acestui regim fiscal a fost ca o gură de aer proaspăt pentru antreprenorii mici care doreau să-și deschidă o afacere într-un sistem facil, simplificat, fără a fi constrânși de o competiție inegală cu companiile puternice de pe piață. Însă incertitudinea guvernanților cu privire la predictibilitatea acestui regim a făcut ca un lucru bun să devină un coșmar.

În anul 2004, anul apariției Codului Fiscal se calificau în regimul de microîntreprindere companiile care înregistrau venituri de până la 100 mii euro. Condițiile principale erau de a avea între 1 și 9 salariați și să plătească o cotă de impozitare de 1,5% pe venituri. După numai 1 an de zile, în 2005, cota de impozitare s-a dublat (3%). După încă 2 ani de zile, respectiv în anul 2007, s-a introdus restricția cu privire la limitarea veniturilor din consultanță și management care putea să fie de 50% din veniturile totale pentru ca o companie să rămână în regimul fiscal de microîntreprindere, în același timp cota de impunere s-a redus la 2%. În anul 2008 (după 1 an), cota de impunere a crescut la 2.5%, și apoi în 2009 a crescut înapoi la 3%.

Citește integral pe economedia.ro